Informațiile prezentate în acest articol pot fi declanșatoare pentru unele persoane. Dacă aveți gânduri de sinucidere, contactați National Suicide Prevention Lifeline la 1-800-273-8255 pentru sprijin și asistență de la un consilier instruit. Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă vă aflați în pericol imediat, sunați la 911.
Pentru mai multe resurse de sănătate mintală, consultați baza noastră de date națională de asistență.
Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este un tip specific de TOC în care persoana se teme să-și facă rău pe sine sau pe ceilalți. Există multe variații ale prejudiciului TOC, inclusiv daunele fizice; agresiune față de sine sau uciderea de sine sau a altuia; și vătămarea sexuală, inclusiv comportamentul sexual dăunător față de copii.
Teama de a se face rău atunci când nu este deprimat și / sau dorind să moară poate fi cauzată de obsesii suicidare în TOC sau TOC suicid. Acest lucru este diferit de gândurile sinucigașe cauzate de depresie sau dorința de a pune capăt suferinței din cauza unei boli fizice sau a unei vătămări corporale.
Despre obsesiile sinucigașe
În acest articol, vom discuta diferențele dintre obsesiile suicidare din TOC, numite TOC suicid, auto-vătămare non-suicidară și gânduri suicidare legate de depresie. Cu toate acestea, orice gând de sinucidere ar trebui luat în serios.
Oricine experimentează aceste gânduri ar trebui să fie evaluat de un profesionist în sănătate mintală pentru a asigura siguranța.
Este posibil ca cineva cu obsesii suicidare legate de TOC să devină și el sinucigaș și să dorească să moară. Informațiile din acest articol nu ar trebui să înlocuiască evaluarea sau tratamentul profesional al sănătății mintale.
Autolesiune non-suicidară
Societatea internațională pentru studiul auto-vătămării (ISSS) definește auto-vătămarea non-suicidă ca fiind „distrugerea deliberată, auto-provocată a țesutului corporal fără intenție de sinucidere și în scopuri care nu sunt sancționate social” (ISSS, 2007). Aceasta include cele mai frecvente comportamente, cum ar fi tăierea, zgârierea, lovirea, arderea, lovirea capului, perforarea pielii și așa mai departe pentru a ameliora stresul emoțional. În aceste cazuri, nu există gândul de a dori să moară.
Auto-vătămarea este considerată un răspuns dezadaptativ pentru a face față stresului emoțional sau amorțirii
Acest comportament începe adesea în adolescență. Deși mulți adolescenți care încearcă auto-vătămarea nu continuă să se angajeze în comportament, unii îl continuă până la vârsta adultă. Autolesionarea poate fi asociată cu tulburări de personalitate, anxietate și / sau depresie.
Obsesii suicidare legate de TOC
Obsesiile sinucigașe pot fi asociate cu TOC dăunător sau TOC sinucigaș. În aceste cazuri, o persoană care nu vrea să moară are gânduri nedorite, intruzive și / sau imagini de moarte sau auto-vătămare.
Spre deosebire de cei care sunt sinucigași, marea majoritate a persoanelor cu TOC sinucigaș se tem să moară prin sinucidere. Mulți se opun din punct de vedere moral sinuciderii. Dacă aveți TOC sinucigaș, probabil că trăiți cu frica că ați putea cumva să pierdeți controlul sau să vă înnebuniți și să comiteți un act ireversibil de sinucidere.
Mulți dintre cei care au obsesii sinucigașe cred că au ceea ce este cunoscut sub numele de Pure-O, adică au obsesii fără constrângeri. Cu toate acestea, acum se crede că majoritatea persoanelor cu TOC suicidar se angajează în ritualuri mentale sau constrângeri în locul celor fizice ca răspuns la obsesiile suicidare.
Aceasta ar putea include încercarea de a înlătura gândurile suicidare cu gânduri pozitive, rugându-se, numărând, căutând liniște sau alte activități mentale. Anterior, se credea că terapia de prevenire a răspunsului la expunere (ERP) nu ar funcționa pentru TOC suicid, deoarece necesită eforturi pentru stingerea compulsiilor.
Cu toate acestea, pentru cei care efectuează acte mentale pentru a neutraliza gândurile suicidare, ERP este eficient.
Gânduri legate de depresie
Gândurile sinucigașe sunt unul dintre multele simptome ale depresiei. Cu toate acestea, nu toți cei care suferă de depresie vor avea gânduri suicidare sau vor să moară. De asemenea, nu toți cei care au gânduri suicidare vin de fapt cu un plan sau fac o încercare, cunoscută sub numele de gest suicid sau tentativă de sinucidere.
Asociația Americană pentru Suicidologie (AAS) raportează că cel puțin jumătate din toate persoanele care se sinucid complet sunt deprimate. Fundația Americană pentru Prevenirea Suicidului (AFSP) menționează că rata mortalității prin sinucidere a fost de 12,93 din 100.000 de persoane începând cu 2014 și că sinuciderea este a zecea cauză de deces în SUA.
AAS raportează că riscul de sinucidere la persoanele cu depresie netratată este de 25 de ori mai mare decât populația generală. Depresia netratată duce adesea și la alte probleme, precum abuzul de substanțe sau dependența, ceea ce face ca riscul să fie și mai mare.
TOC și depresie
Aproximativ 2/3 dintre persoanele cu TOC vor experimenta cel puțin un episod depresiv major în timpul vieții. Există diferite școli de gândire despre motivul pentru care se întâmplă acest lucru. Se crede că aceste două tulburări implică aceiași neurotransmițători, care sunt substanțe chimice ale creierului, deci există o componentă biologică comună.
Există, de asemenea, posibilitatea ca depresia să fie legată de sentimentele de lipsă de speranță și neputință care pot rezulta din incapacitatea de a controla simptomele TOC. În ambele cazuri, atât TOC, cât și depresia trebuie tratate. După cum sa menționat mai sus, lăsată netratată, depresia poate duce la sinucidere și a avea mai multe afecțiuni de sănătate mintală crește riscul.
Opțiuni de tratament
Antidepresivele sunt adesea folosite pentru a trata TOC, precum și depresia. Pentru cei care au ambele tulburări, poate fi necesară o combinație de medicamente.
Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este eficientă în tratarea ambelor tulburări, la fel ca și atenția. Discutați imediat cu un profesionist calificat în domeniul sănătății mintale dacă aveți gânduri sinucigașe. Chiar și cei cu obsesii suicidare pot deveni sinucigași fără tratament.
