Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg

Teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg este o teorie care se concentrează pe modul în care copiii dezvoltă moralitatea și raționamentul moral. Teoria lui Kohlberg sugerează că dezvoltarea morală are loc într-o serie de șase etape. Teoria sugerează, de asemenea, că logica morală este axată în principal pe căutarea și menținerea dreptății.

Ce este dezvoltarea morală?

Cum dezvoltă oamenii moralitatea? Această întrebare a fascinat părinții, liderii religioși și filozofii de-a lungul veacurilor, însă dezvoltarea morală a devenit, de asemenea, o problemă hotărâtoare în psihologie și educație. Influențele parentale sau societale joacă un rol mai mare în dezvoltarea morală? Toți copiii dezvoltă moralitatea în moduri similare?

Psihologul american Lawrence Kohlberg a dezvoltat una dintre cele mai cunoscute teorii explorând unele dintre aceste întrebări de bază. Lucrările sale s-au modificat și s-au extins la lucrările anterioare ale lui Jean Piaget, dar s-au concentrat mai mult pe explicarea modului în care copiii dezvoltă raționamentul moral.

Cum au diferit cele două teorii? Piaget a descris un proces în două etape de dezvoltare morală. Kohlberg a extins teoria lui Piaget, propunând că dezvoltarea morală este un proces continuu care are loc pe tot parcursul vieții. Teoria sa prezintă șase etape ale dezvoltării morale în trei niveluri diferite.

În ultimii ani, teoria lui Kohlberg a fost criticată ca fiind centrată pe Occident, cu o tendință față de bărbați (el a folosit în principal subiecți de cercetare masculină) și cu o viziune restrânsă a lumii bazată pe sistemele și perspectivele de valori ale clasei mijlocii superioare.

Cum și-a dezvoltat teoria lui Kohlberg

Kohlberg și-a bazat teoria pe o serie de dileme morale prezentate subiectelor sale de studiu. Participanții au fost, de asemenea, intervievați pentru a determina raționamentul din spatele judecăților lor în fiecare scenariu.

Un exemplu a fost „Heinz fură drogul”. În acest scenariu, o femeie are cancer și medicii ei cred că un singur medicament ar putea să o salveze. Acest medicament fusese descoperit de un farmacist local și el a reușit să-l facă cu 200 USD pe doză și să-l vândă cu 2.000 $ pe doză. Soțul femeii, Heinz, a putut strânge doar 1.000 de dolari pentru a cumpăra medicamentul.

A încercat să negocieze cu farmacistul pentru un preț mai mic sau să i se acorde un credit pentru a-l plăti în timp. Dar farmacistul a refuzat să-l vândă cu mai puțin sau să accepte plăți parțiale. În schimb, Heinz a pătruns în farmacie și a furat medicamentul pentru a-și salva soția. Kohlberg a întrebat: „Ar fi trebuit soțul să facă asta?”

Kohlberg nu a fost atât de interesat de răspunsul dacă Heinz a greșit sau a avut dreptate, ci de raţionament pentru decizia fiecărui participant. Apoi a clasificat raționamentul lor în etapele teoriei sale a dezvoltării morale.

Etapele dezvoltării morale

Teoria lui Kohlberg este împărțită în trei niveluri primare. La fiecare nivel de dezvoltare morală, există două etape. Similar cu modul în care Piaget credea că nu toți oamenii ating cele mai înalte niveluri de dezvoltare cognitivă, Kohlberg credea că nu toată lumea progresează la cele mai înalte etape ale dezvoltării morale.

Nivelul 1. Morala preconvențională

Morala preconvențională este cea mai timpurie perioadă de dezvoltare morală. Durează până în jurul vârstei de 9 ani. La această vârstă, deciziile copiilor sunt în primul rând modelate de așteptările adulților și de consecințele încălcării regulilor. Există două etape în acest nivel:

• Etapa 1 (Ascultare și pedeapsă): Primele etape ale dezvoltării morale, ascultării și pedepselor sunt deosebit de frecvente la copiii mici, dar și adulții sunt capabili să exprime acest tip de raționament. Potrivit lui Kohlberg, oamenii din această etapă văd regulile ca fiind fixe și absolute. Respectarea regulilor este importantă deoarece este o modalitate de a evita pedeapsa.
• Etapa 2 (Individualism și schimb): În etapa individualismului și a schimbului de dezvoltare morală, copiii explică punctele de vedere individuale și judecă acțiunile pe baza modului în care servesc nevoile individuale. În dilema Heinz, copiii au susținut că cel mai bun mod de acțiune a fost alegerea care a servit cel mai bine nevoilor lui Heinz. Reciprocitatea este posibilă în acest moment al dezvoltării morale, dar numai dacă servește propriilor interese.

Nivelul 2. Morala convențională

Următoarea perioadă de dezvoltare morală este marcată de acceptarea regulilor sociale privind ceea ce este bun și moral. În acest timp, adolescenții și adulții interiorizează standardele morale pe care le-au învățat din modelele lor și din societate.

Această perioadă se concentrează, de asemenea, pe acceptarea autorității și conformarea cu normele grupului. Există două etape la acest nivel de moralitate:

• Etapa 3 (Dezvoltarea unor relații interumane bune): Adesea denumită orientarea „băiat bun-fată bună”, această etapă a relației interpersonale de dezvoltare morală este axată pe respectarea așteptărilor și rolurilor sociale. Se pune accentul pe conformism, a fi „drăguț” și pe considerarea modului în care alegerile influențează relațiile.
• Etapa 4 (Menținerea ordinii sociale): Această etapă este axată pe asigurarea menținerii ordinii sociale. În acest stadiu al dezvoltării morale, oamenii încep să ia în considerare societatea în ansamblu atunci când fac judecăți. Accentul este pus pe menținerea legii și a ordinii prin respectarea regulilor, îndeplinirea datoriei și respectarea autorității.

Nivelul 3. Morala postconvențională

La acest nivel de dezvoltare morală, oamenii dezvoltă o înțelegere a principiilor abstracte ale moralei. Cele două etape de la acest nivel sunt:

• Etapa 5 (Contract social și drepturi individuale): Ideile unui contract social și drepturile individuale determină oamenii din etapa următoare să înceapă să dea seama de diferitele valori, opinii și credințe ale altor persoane. Regulile de drept sunt importante pentru menținerea unei societăți, dar membrii societății ar trebui să fie de acord cu aceste standarde.
• Etapa 6 (Principii universale): Nivelul final al raționamentului moral al lui Kohlberg se bazează pe principiile etice universale și pe raționamentul abstract. În acest stadiu, oamenii respectă aceste principii internalizate ale justiției, chiar dacă intră în conflict cu legile și regulile.

Kohlberg credea că doar un procent relativ mic de oameni ajung vreodată la etapele post-convenționale (în jur de 10-15%). O analiză a constatat că, în timp ce etapele unu până la patru pot fi văzute ca fiind universale la populațiile din întreaga lume, etapele a cincea și a șasea au fost extrem de rare la toate populațiile.

Critici

Teoria lui Kohlberg a jucat un rol important în dezvoltarea psihologiei morale. Deși teoria a fost extrem de influentă, aspecte ale teoriei au fost criticate din mai multe motive:

• Raționamentul moral nu este egal cu comportamentul moral: Teoria lui Kohlberg se referă la gândirea morală, dar există o mare diferență între a ști ce ar trebui să facem față de acțiunile noastre reale. Prin urmare, raționamentul moral nu poate duce la un comportament moral.
• Accentuează prea mult dreptatea: Criticii au subliniat că teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg subliniază în exces conceptul de dreptate atunci când face alegeri morale. Factori precum compasiunea, grija și alte sentimente interpersonale pot juca un rol important în raționamentul moral.
• Bias cultural: Culturile individualiste subliniază drepturile personale, în timp ce culturile colectiviste subliniază importanța societății și a comunității. Culturile orientale, colectiviste, pot avea perspective morale diferite pe care teoria lui Kohlberg nu le ia în considerare.
• Tendința de vârstă: Majoritatea subiecților săi erau copii cu vârsta sub 16 ani care evident nu aveau experiență în căsătorie. Dilema Heinz ar fi putut fi prea abstractă pentru ca acești copii să o înțeleagă și un scenariu mai aplicabil preocupărilor lor de zi cu zi ar fi putut duce la rezultate diferite.
• Discriminare de gen: Criticii lui Kohlberg, inclusiv Carol Gilligan, au sugerat că teoria lui Kohlberg era părtinitoare de gen, deoarece toți subiecții din eșantionul său erau bărbați. Kohlberg credea că femeile tindeau să rămână la al treilea nivel de dezvoltare morală, deoarece pun un accent mai puternic pe lucruri precum relațiile sociale și bunăstarea altora.

În schimb, Gilligan a sugerat că teoria lui Kohlberg subliniază excesiv concepte precum justiția și nu abordează în mod adecvat raționamentul moral bazat pe principiile și etica grijii și preocuparea pentru ceilalți.

Un cuvânt de la Verywell

În timp ce teoria dezvoltării morale a lui Kohlberg a fost criticată, teoria a jucat un rol important în apariția câmpului psihologiei morale. Cercetătorii continuă să exploreze modul în care se dezvoltă și se schimbă raționamentul moral prin viață, precum și universalitatea acestor etape. Înțelegerea acestor etape oferă informații utile asupra modurilor în care copiii și adulții fac alegeri morale și modul în care gândirea morală poate influența deciziile și comportamentele.