De-a lungul vieții noastre, parcurgem cu toții etape specifice ale dezvoltării psihosociale care pot contribui sau împiedica fericirea și sănătatea noastră emoțională și psihologică. Așa merge și o teorie expusă de Erik Erikson, un psiholog și psihanalist american care s-a născut în Germania în 1902.
Prezentare generală
Erikson a murit în 1994, lăsând în urmă nu numai teoria sa de dezvoltare psihologică în opt etape, ci și termenul de „criză de identitate”. El credea că, în fiecare etapă a dezvoltării, oamenii se confruntă cu forțe conflictuale. Oamenii care sunt capabili să facă față acestor conflicte apar cu o virtute asociată cu acel punct de dezvoltare.
Potrivit lui Erikson, un conflict este un moment de cotitură în care fiecare persoană se confruntă cu o luptă pentru a atinge o calitate psihologică specifică. Uneori denumit o criză psihosocială, acesta poate fi un moment de vulnerabilitate, dar și de forță, deoarece oamenii lucrează spre succes sau eșec.
Iată o scurtă privire asupra acestor etape, a conflictului care le definește pe fiecare și a modului în care este posibil să contribuie la modelarea sănătății mintale.
Etapa 1
Conflict cheie: încredere vs. neîncredere
În primele etape ale copilăriei, ne confruntăm cu întrebarea cu cine în viața noastră ne putem baza pe care să ne îngrijească și pe cine nu. Copiii care învață că pot avea încredere și pot depinde de părinți și de alți îngrijitori ies din prima etapă a dezvoltării psihosociale cu un sentiment de siguranță și siguranță. Cei care nu sunt capabili să aibă încredere în îngrijitorii lor pot rămâne cu sentimentul că lumea nu este de încredere.
Etapa 2
Conflict cheie: autonomie vs. rușine și îndoială
Pe măsură ce copiii devin din ce în ce mai independenți, li se oferă posibilitatea de a se încrede în ei înșiși - cu alte cuvinte, de a nu trebui să depindă de ceilalți pentru orice - vor dezvolta un puternic sentiment de independență și autonomie. Când părinții și îngrijitorii fac totul pentru un copil, ea poate fi lăsată rușinată sau îndoielnică cu privire la abilitățile sale.
Etapa 3
Conflict cheie: inițiativă vs. vinovăție
Când copiii au voie să se angajeze în activități și să se joace, se învață cum să ia inițiativa pentru propria creștere și dezvoltare. Copiii care rezolvă cu succes acest conflict își dezvoltă un sentiment de scop, în timp ce cei care nu gestionează bine acest conflict pot rămâne cu sentimente de vinovăție.
Etapa 4
Conflict cheie: industrie vs. inferioritate
Școala și colegii joacă un rol major în rezultatul acestui conflict. Copiii care se înțeleg bine cu alți copii de vârsta lor și care se descurcă bine la școală vor ieși din această etapă simțindu-se competenți. Cei care nu sunt capabili să navigheze cu succes interacțiunile sociale și provocările academice pot ajunge să se simtă inferiori și să nu aibă încredere în sine.
Etapa 5
Conflict cheie: confuzie între identitate și rol
Această etapă a dezvoltării psihosociale are loc în anii adolescenței, când copiii încep să exploreze noi roluri pe măsură ce se apropie de maturitate. Gestionarea bine a acestui conflict duce la un puternic sentiment de identitate personală. Cei care se luptă în acest stadiu pot rămâne confuzați despre cine sunt și ce vor să facă cu viața lor.
Etapa 6
Conflict cheie: intimitate vs. izolare
Formarea unor legături puternice cu alte persoane, în special atașamentele romantice, joacă un rol vital în rezolvarea acestui conflict de la vârsta adultă timpurie. Cei care reușesc sunt capabili să dezvolte relații puternice și de durată, în timp ce cei care eșuează pot ajunge să se simtă izolati și singuri.
Etapa 7
Conflict cheie: generativitate vs. stagnare
Oamenii vor să simtă că au contribuit cu ceva la lume și, astfel, navigarea cu succes în acest conflict implică realizări precum creșterea unei familii, succesul la locul de muncă și voluntariatul în comunitate. În această etapă a vârstei mijlocii, oamenii care nu sunt capabili să facă acest lucru se simt adesea deconectați de restul lumii.
Etapa 8
Conflict cheie: integritate vs. disperare
În această ultimă etapă a teoriei dezvoltării psihosociale a lui Erikson, persoanele în vârstă care privesc înapoi la viața lor care se simt mulțumite de tot ceea ce au experimentat și realizat vor apărea cu un sentiment de înțelepciune și satisfacție. Cei care au regrete și care nu sunt capabili să-și recunoască succesele sau să aprecieze bogăția vieților pe care le-au trăit pot ajunge să se simtă amari.
Un cuvânt de la Verywell
Conflictele sunt ceva cu care ne confruntăm cu toții în viață. Multe dintre acestea sunt consecințe naturale ale etapei vieții în care ne aflăm. Acest lucru nu înseamnă că aceste conflicte sunt în mod necesar limitate la acel moment al vieții sau că vor fi rezolvate pe deplin.
De exemplu, în timp ce Erikson a sugerat că identitatea a fost în mare măsură o provocare în timpul adolescenței, aceasta poate fi o provocare continuă de-a lungul vieții, deoarece oamenii își asumă noi roluri și încearcă noi identități. Crearea de relații este cu siguranță importantă în timpul vârstei tinere, dar acele conexiuni sociale sunt ceva pe care oamenii continuă să-l creeze de-a lungul vieții.
În timp ce teoria lui Erikson poate oferi o imagine de ansamblu asupra unor conflicte de dezvoltare cu care se confruntă oamenii, este important să ne amintim că fiecare persoană este diferită și viața nu se desfășoară neapărat într-o serie de etape discrete.