De ce visăm? Top Teorii ale viselor

Cuprins:

Anonim

Întrebarea de ce visăm a fascinat filozofii și oamenii de știință de mii de ani. În ciuda anchetei științifice despre funcția viselor, încă nu avem un răspuns solid pentru motivul pentru care o facem. În timp ce multe rămân incerte cu privire la visare, mulți experți au dezvoltat teorii despre scopul viselor, noile cercetări empirice oferind o mai mare claritate.

1:49

7 teorii despre de ce visăm

Ce este un vis?

Un vis include imaginile, gândurile și emoțiile care sunt trăite în timpul somnului. Visele pot varia de la extraordinar de intense sau emoționale la foarte vagi, trecătoare, confuze sau chiar plictisitoare. Unele vise sunt vesele, în timp ce altele sunt înspăimântătoare sau triste. Uneori visele par să aibă o narațiune clară, în timp ce multe altele par să nu aibă niciun sens.

Există multe necunoscute despre vis și somn, dar oamenii de știință știu că aproape toți visează de fiecare dată când dorm, în total aproximativ două ore pe noapte, indiferent dacă își amintesc la trezire sau nu.

Dincolo de ceea ce este într-un anumit vis, există întrebarea de ce visăm deloc. Mai jos, vom detalia cele mai proeminente teorii cu privire la scopul visării și modul în care aceste explicații pot fi aplicate unor vise specifice.

Cum studiază oamenii de știință visele?

În mod tradițional, conținutul visului este măsurat de amintirile subiective ale visătorului la trezire. Cu toate acestea, observarea se realizează și prin evaluarea obiectivă într-un laborator.

Într-un studiu, cercetătorii au creat chiar o hartă a conținutului visurilor rudimentare, care a reușit să urmărească ceea ce au visat oamenii în timp real, folosind modele de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN). Harta a fost apoi susținută de rapoartele visătorilor la trezire.

Rolul viselor

Unele dintre cele mai proeminente teorii ale viselor susțin că funcția visării este aceea de a:

  • Consolidați amintirile
  • Procesați emoțiile
  • Exprimă-ne dorințele cele mai profunde
  • Câștigă practică în fața potențialelor pericole

Mulți experți cred că visăm din cauza unei combinații a acestor motive, mai degrabă decât a unei teorii anume. În plus, în timp ce mulți cercetători consideră că visarea este esențială pentru bunăstarea mentală, emoțională și fizică, unii oameni de știință sugerează că visele nu au deloc un scop real.

Concluzia este că, deși au fost propuse multe teorii, nu a apărut un singur consens cu privire la motivul pentru care visăm.

Visarea în timpul diferitelor faze ale somnului poate servi, de asemenea, unor scopuri unice. Cele mai vii vise se întâmplă în timpul somnului cu mișcare rapidă a ochilor (REM) și acestea sunt visele pe care suntem cel mai probabil să le amintim. De asemenea, visăm în timpul somnului non-rapid al mișcării ochilor (non-REM), dar se știe că aceste vise sunt amintite mai rar și au un conținut mai banal.

Visele pot reflecta inconștientul

Teoria viselor a lui Sigmund Freud sugerează că visele reprezintă dorințe inconștiente, gânduri, împlinirea dorințelor și motivații. Potrivit lui Freud, oamenii sunt conduși de doruri reprimate și inconștiente, cum ar fi instinctele agresive și sexuale.

În timp ce multe dintre afirmațiile lui Freud au fost respinse, cercetările sugerează că există un efect de revenire a viselor, cunoscut și sub numele de teoria rebotei visurilor, în care suprimarea unui gând tinde să ducă la visarea acestuia.

Ce face ca visele să se întâmple?

În „Interpretarea viselor”, Freud a scris că visele sunt „împliniri deghizate ale dorințelor reprimate”. El a descris, de asemenea, două componente diferite ale viselor: conținut manifest (imagini reale) și conținut latent (semnificație ascunsă).

Teoria lui Freud a contribuit la creșterea și popularitatea interpretării viselor. În timp ce cercetările nu au reușit să demonstreze că conținutul manifest disimulează semnificația psihologică a unui vis, unii experți consideră că visele joacă un rol important în procesarea emoțiilor și a experiențelor stresante.

Informații despre procesele viselor

Conform modelului de activare-sinteză a visării, care a fost propus pentru prima dată de J. Allan Hobson și Robert McCarley, circuitele din creier devin activate în timpul somnului REM, ceea ce declanșează amigdala și hipocampul pentru a crea o serie de impulsuri electrice. Aceasta are ca rezultat o compilație de gânduri, imagini și amintiri aleatorii care apar în timp ce visează.

Când ne trezim, mințile noastre active adună diferitele imagini și fragmente de memorie ale visului pentru a crea o narațiune coezivă.

În ipoteza activării-sinteze, visele sunt o compilație a întâmplării care apar minții adormite și sunt reunite într-un mod semnificativ atunci când ne trezim. În acest sens, visele pot provoca visătorul să facă noi conexiuni, să inspire idei utile sau să aibă epifanii creative în viața lor de veghe.

Visele ajută în memorie

Conform teoriei procesării informațiilor, somnul ne permite să consolidăm și să procesăm toate informațiile și amintirile pe care le-am colectat în cursul zilei anterioare. Unii experți în vise sugerează că visarea este un produs secundar sau chiar o parte activă a procesării acestei experiențe.

Acest model, cunoscut sub numele de teoria autoorganizării visării, explică faptul că visarea este un efect secundar al activității neuronale cerebrale, deoarece amintirile sunt consolidate în timpul somnului. În timpul acestui proces de redistribuire inconștientă a informațiilor, se sugerează că amintirile sunt fie întărite, fie slăbite. Conform teoriei de auto-organizare a visării, în timp ce visăm, amintirile utile sunt întărite, în timp ce cele mai puțin utile se estompează.

Cercetările susțin această teorie, găsind îmbunătățiri în sarcini complexe atunci când o persoană visează să le facă. Studiile arată, de asemenea, că, în timpul somnului REM, undele theta cu frecvență joasă au fost mai active în lobul frontal, la fel ca atunci când oamenii învață, stochează și își amintesc informațiile când sunt treji.

Visele stimulează creativitatea

O altă teorie despre vise spune că scopul lor este de a ne ajuta să rezolvăm probleme. În această teorie a creativității visării, mintea inconștientă și inconștientă este liberă să-și rătăcească potențialul nelimitat, în timp ce este împovărată de realitățile adesea înăbușitoare ale lumii conștiente. De fapt, cercetările au arătat că visarea este un promotor eficient al gândirii creative.

Cercetările științifice și dovezile anecdotice confirmă faptul că mulți oameni își reușesc cu succes visele pentru inspirație și își credită visele pentru marile lor momente de „aha”.

Abilitatea de a face legături neașteptate între amintiri și idei care apar în visele tale se dovedește adesea a fi un teren deosebit de fertil pentru creativitate.

Visele îți reflectă viața

Sub ipoteza continuității, visele funcționează ca o reflectare a vieții reale a unei persoane, încorporând experiențe conștiente în visele lor. Mai degrabă decât o reluare simplă a vieții trezite, visele apar ca un patchwork de fragmente de memorie.

Cu toate acestea, studiile arată că somnul non-REM poate fi mai implicat în memoria declarativă (lucrurile mai de rutină), în timp ce visele REM includ amintiri mai emoționale și mai instructive. În general, visele REM tind să fie mai ușor de reamintit în comparație cu visele non-REM.

Conform ipotezei continuității, amintirile pot fi fragmentate în mod intenționat în visele noastre ca parte a încorporării de noi învățări și experiențe în memoria pe termen lung. Cu toate acestea, există multe întrebări fără răspuns cu privire la motivele pentru care unele aspecte ale amintirilor sunt prezentate mai mult sau mai puțin proeminent în visele noastre.

Visele Pregătește și Protejează

Repetiția instinctului primitiv și teoriile strategiei adaptative ale visării ne propun să visăm să ne pregătim mai bine pentru a ne confrunta cu pericolele din lumea reală. Visul ca funcție de simulare socială sau simulare de amenințări oferă visătorului un mediu sigur pentru a practica abilități importante de supraviețuire.

În timp ce visăm, ne perfecționăm instinctele de luptă sau fugă și construim capacitatea mentală de a trata scenarii amenințătoare. Conform teoriei simulării amenințărilor, creierul nostru adormit se concentrează pe mecanismul de luptă sau fugă pentru a ne pregăti pentru scenarii care pun viața în pericol și / sau intens din punct de vedere emoțional, inclusiv:

  • Fugind de un urmăritor
  • Căzând peste o stâncă
  • Apărând undeva gol
  • Mergând la baie în public
  • Uitând să studiez pentru un examen final

Această teorie sugerează că practicarea sau repetiția acestor abilități în visele noastre ne oferă un avantaj evolutiv prin faptul că putem face mai bine față sau evita scenarii amenințătoare în lumea reală. Acest lucru explică de ce atâtea vise conțin conținut înfricoșător, dramatic sau intens.

Visele ajută la procesarea emoțiilor

Teoria visului de reglare emoțională spune că funcția viselor este de a ne ajuta să procesăm și să facem față emoțiilor sau traumelor noastre în spațiul sigur al somnului.

Cercetările arată că amigdala, care este implicată în procesarea emoțiilor, și hipocampul, care joacă un rol vital în condensarea informațiilor și mutarea acesteia de la stocarea memoriei pe termen scurt la cel pe termen lung, sunt active în timpul viselor vii, intense. Acest lucru ilustrează o legătură puternică între visare, stocarea memoriei și procesarea emoțională.

Această teorie sugerează că somnul REM joacă un rol vital în reglarea emoțională a creierului. De asemenea, ajută la explicarea de ce atât de multe vise sunt emoționale vii și de ce experiențele emoționale sau traumatice tind să apară la repetare. Cercetările au arătat o legătură între capacitatea de a procesa emoții și cantitatea de somn REM pe care o primește o persoană.

Asemănările de conținut și visele comune împărtășite visătorilor pot ajuta la promovarea conexiunii. Cercetările indică, de asemenea, o empatie sporită în rândul oamenilor care își împărtășesc visele cu ceilalți, indicând un alt mod în care visele ne pot ajuta să facem față prin promovarea sprijinului comunitar și interpersonal.

Alte teorii despre motivul pentru care visăm

Multe alte teorii au fost sugerate pentru a explica de ce visăm.

  • O teorie susține că visele sunt rezultatul creierului nostru care încearcă să interpreteze stimulii externi (cum ar fi scoarța unui câine, muzica sau plânsul unui bebeluș) în timpul somnului.
  • O altă teorie folosește o metaforă computerizată pentru a explica visele, menționând că visele servesc la „curățarea” dezordinii din minte, reîmprospătând creierul pentru a doua zi.
  • Teoria învățării inverse sugerează că visăm să uităm. Creierul nostru are mii de conexiuni neuronale între amintiri - prea multe pentru a le aminti pe toate - și faptul că visarea face parte din „tăierea” acestor conexiuni.
  • În teoria activării continue, visăm să menținem creierul activ în timp ce dormim, pentru a-l menține să funcționeze corect.

Visare lucida

Visele lucide sunt vise relativ rare în care visătorul are conștiința de a fi în visul lor și are adesea un anumit control asupra conținutului visului. Cercetările indică faptul că aproximativ 50% dintre oameni își amintesc că au avut cel puțin un vis lucid în viața lor și puțin peste 10% declară că le-au avut de două sau mai multe ori pe lună.

Nu se știe de ce anumiți oameni experimentează vise lucide mai frecvent decât alții. În timp ce experții nu știu clar de ce sau cum apare visul lucid, cercetările preliminare semnalează că regiunile prefrontale și parietale ale creierului joacă un rol semnificativ.

Cum să visezi lucid

Mulți oameni râvnesc visul lucid și caută să-l experimenteze mai des. Visarea lucidă a fost comparată cu realitatea virtuală și jocurile video hiper-realiste, oferindu-le visătorilor lucizi experiența supremă a visului de vis.

Metodele potențiale de antrenament pentru inducerea visului lucid includ antrenamentul cognitiv, stimularea externă în timpul somnului și medicamentele. Deși aceste metode pot prezenta unele promisiuni, niciuna nu a fost testată riguros sau nu s-a dovedit a fi eficientă.

S-a găsit o legătură puternică între visarea lucidă și gândirea extrem de imaginativă și producția creativă. Cercetările au arătat că visătorii lucizi se comportă mai bine în sarcinile creative decât cei care nu experimentează visarea lucidă.

Stress Dreams

Experiențele stresante tind să apară cu mare frecvență în visele noastre. Visele de stres pot fi descrise ca triste, înfricoșătoare și de coșmar.

Experții nu înțeleg pe deplin cum sau de ce conținutul specific stresant ajunge în visele noastre, dar mulți indică o varietate de teorii, inclusiv ipoteza continuității, strategia adaptativă și teoriile viselor de reglare emoțională pentru a explica aceste evenimente. Visele de stres și sănătatea mintală par să meargă mână în mână.

  • Stresul zilnic apare în vise: Cercetările au arătat că cei care au un nivel mai mare de îngrijorare în viața lor de veghe și persoanele diagnosticate cu tulburare de stres post-traumatică (PTSD) raportează o frecvență și o intensitate mai mari a coșmarurilor.
  • Tulburările de sănătate mintală pot contribui la stresul viselor: Cei cu tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, tulburarea bipolară și depresia tind să aibă vise mai tulburătoare, precum și mai multe dificultăți de somn în general.
  • Anxietatea este legată de stresul viselor: Cercetările indică o legătură puternică între anxietate și conținutul viselor stresant. Aceste vise pot fi încercarea creierului de a ne ajuta să facem față acestor experiențe stresante și să le dăm sens.

Un cuvânt de la Verywell

Deși există multe teorii despre motivul pentru care visăm, este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin scopul lor. În loc să presupunem că o singură ipoteză este corectă, visele servesc probabil la o varietate de scopuri.

Știind că atât de mult rămâne nesigur despre motivul pentru care visăm, ne putem simți liberi să ne vedem propriile vise în lumina care rezonează cel mai bine cu noi.

Dacă sunteți îngrijorat de visele dvs. și / sau aveți coșmaruri frecvente, luați în considerare discutarea cu medicul dumneavoastră sau consultarea unui specialist în somn.