Foarte bine / Cindy Chung
"data-caption =" "data-expand =" 300 "data-tracking-container =" true "/>
Când se confruntă cu incertitudine în timp ce încearcă să ia o decizie, oamenii se bazează adesea pe o scurtătură mentală cunoscută sub numele de euristică de reprezentativitate. Implică judecăți comparând lucrurile cu conceptele pe care le avem deja în minte.
În timp ce această comandă rapidă poate accelera procesul de luare a deciziilor, poate duce, de asemenea, la alegeri și stereotipuri slabe. Aruncați o privire mai atentă la ce este euristica reprezentativității și cum funcționează.
Care este euristica reprezentativității?
Euristica reprezentativității implică estimarea probabilității unui eveniment prin compararea acestuia cu un prototip existent care există deja în mintea noastră. Acest prototip este ceea ce credem că este cel mai relevant sau tipic exemplu al unui anumit eveniment sau obiect. Problema cu acest lucru este că oamenii supraestimează adesea asemănarea dintre cele două lucruri pe care le compară.
Atunci când luăm decizii sau judecăți, folosim adesea comenzi rapide mentale sau „reguli generale” cunoscute sub numele de euristică. Pentru fiecare decizie, nu avem întotdeauna timp sau resurse pentru a compara toate informațiile înainte de a face o alegere, așa că folosim euristicile pentru a ne ajuta să luăm decizii rapid și eficient.
Uneori, aceste comenzi rapide mentale pot fi utile, dar în alte cazuri, pot duce la erori sau părtiniri cognitive.
Descoperire
Euristica reprezentativității a fost descrisă pentru prima dată de psihologii Amos Tversky și Daniel Kahneman în anii 1970. La fel ca alte euristici, luarea unor judecăți bazate pe reprezentativitate este menită să funcționeze ca un tip de scurtătură mentală, permițându-ne să luăm decizii rapid. Cu toate acestea, poate duce și la erori.
În experimentul lor clasic, Tversky și Kahneman au oferit participanților o descriere a unei persoane pe nume Tom, care era ordonată, orientată spre detalii, competentă, egocentrică, cu un puternic simț moral. Participanților li s-a cerut apoi să stabilească facultatea lui Tom.
Cercetătorii au descoperit că reprezentativitatea i-a determinat pe oameni să creadă că Tom este un inginer major. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că a existat un număr relativ mic de studenți ingineri la școala unde a fost realizat studiul.
În 2002, Kahneman a primit Premiul Nobel Memorial în Științe Economice pentru cercetările sale asupra factorilor care afectează judecata și luarea deciziilor în fața incertitudinii.
De ce se întâmplă
Există o serie de factori diferiți care pot juca un rol în utilizarea reprezentativității atunci când se judecă. Unele dintre acestea includ:
- Conservarea resurselor cognitive limitate: Resursele noastre cognitive sunt limitate și avem mii de decizii de luat în fiecare zi. Ne bazăm pe euristică, deoarece ne permit să conservăm resursele mentale și să luăm decizii rapid și eficient.
- Utilizarea categoriilor și prototipurilor pentru a face alegeri: Luarea deciziilor bazate pe reprezentativitate implică compararea unui obiect sau situație cu schemele sau prototipurile mentale pe care le avem deja în minte. Astfel de scheme se bazează pe învățarea din trecut, dar se pot schimba și ca urmare a noii învățări. Dacă o schemă existentă nu explică în mod adecvat situația actuală, aceasta poate duce la judecăți slabe.
- Supraevaluând importanța asemănării: Când luăm decizii bazate pe reprezentativitate, este posibil să facem mai multe erori prin supraestimarea similarității unei situații. Doar pentru că un eveniment sau un obiect este reprezentativ nu înseamnă că ceea ce am experimentat anterior este probabil să se repete.
Exemple
Poate fi util să examinați câteva exemple despre cum funcționează euristica reprezentativității în viața reală. De exemplu
- Muncă: Euristica poate afecta deciziile luate la locul de muncă. Într-un studiu, de exemplu, cercetătorii au descoperit că managerii au luat decizii părtinitoare mai mult de 50% din timp, dintre care multe se bazau pe reprezentativitate.
- Relații sociale: Reprezentativitatea poate afecta judecățile pe care le facem atunci când întâlnim oameni noi. Ne-ar putea determina să formăm impresii inexacte despre alții, cum ar fi judecarea greșită a unei noi cunoștințe sau întâlnirea cu ochii închiși.
- Alegeri politice: Această euristică poate juca, de asemenea, un rol în modul în care oamenii votează și candidații pe care îi susțin. De exemplu, o persoană ar putea sprijini un candidat politic, deoarece se potrivește cu imaginea mentală a cuiva care crede că este un lider excelent, fără a afla cu adevărat despre platforma acelei persoane.
De ce contează
Euristicul reprezentativității este omniprezent și poate juca un rol major în multe decizii și judecăți din viața reală. În multe cazuri, acest lucru poate duce la judecăți slabe care pot avea consecințe grave.
- Justiția penală: Jurații pot judeca despre vinovăție în funcție de cât de mult se potrivește un inculpat cu prototipul lor de suspect „vinovat” sau de cât de bine reprezintă infracțiunea o anumită categorie de infracțiuni. De exemplu, o persoană acuzată că a răpit un copil pentru răscumpărare poate fi mai probabil considerată vinovată decât cineva acuzat că a răpit un adult fără răscumpărare.
- Sănătate: Medicii și profesioniștii din domeniul sănătății pot lua decizii de diagnostic și tratament în funcție de cât de bine se potrivește un pacient și simptomele acestora cu un prototip existent. Din păcate, acest lucru îi poate determina pe profesioniști să supraestimeze similitudinea și să ignore alte informații relevante.
- Percepții interumane: Această euristică poate juca și un rol în evaluările pe care le facem despre alte persoane. Avem tendința de a dezvolta idei despre cum ar trebui să se comporte oamenii în anumite roluri. Un fermier, de exemplu, ar putea fi văzut ca muncitor, în aer liber și dur. Un bibliotecar, pe de altă parte, ar putea fi privit ca fiind liniștit, organizat și rezervat.
- Stereotipuri: Deoarece oamenii sunt atât de predispuși să se bazeze pe prototipuri pentru a ghida deciziile, poate duce și la probleme precum prejudecățile. Prototipurile pe care le dețin oamenii pot deveni stereotipuri, ceea ce îi determină pe oameni să facă judecăți prejudiciabile ale altor oameni. Astfel de stereotipuri pot duce, de asemenea, la discriminare sistemică împotriva diferitelor grupuri de oameni.
Cum să eviți
Euristica reprezentativității nu este ușor de evitat, dar există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a reduce la minim efectele sale. Acest lucru vă poate ajuta să faceți judecăți mai exacte în viața de zi cu zi. Lucrurile pe care le puteți face includ:
- Devenind mai conștient de această tendință: Kahneman a constatat că atunci când oamenii devin conștienți că folosesc euristica reprezentativității, sunt deseori capabili să se corecteze singuri și să facă judecăți mai exacte.
- Reflectând asupra hotărârilor dvs. pentru a verifica părtinirea: Pe măsură ce luați decizii cu privire la oameni sau evenimente, petreceți câteva momente gândindu-vă la modul în care prejudecățile vă pot afecta alegerile.
- Aplicarea logicii la probleme: Pe măsură ce rezolvați probleme, concentrați-vă pe gândirea prin ele în mod logic. Învățarea mai mult despre abilitățile de gândire critică și erorile logice poate fi, de asemenea, de ajutor.
- Solicitând feedback celorlalți: Poate fi dificil să identifici utilizarea reprezentativității în propria ta gândire, deci uneori poate fi util să ceri feedback altor persoane. Explicați-vă gândirea și rugați-i să verifice posibile prejudecăți.
Un cuvânt de la Verywell
Euristica reprezentativității este doar un tip de scurtătură mentală care ne permite să luăm decizii rapid în fața incertitudinii. Deși acest lucru poate duce la o gândire rapidă, ne poate conduce și la ignorarea factorilor care joacă, de asemenea, un rol în conturarea evenimentelor.
Din fericire, conștientizarea acestei părtiniri și încercarea activă de a o evita poate ajuta. Data viitoare când încercați să luați o decizie, luați în considerare modul în care euristica reprezentativă ar putea juca un rol în gândirea voastră.