O euristică este o comandă rapidă mentală care permite oamenilor să rezolve probleme și să judece rapid și eficient. Aceste strategii de regulă scurtă scurtează timpul de luare a deciziilor și permit oamenilor să funcționeze fără a se opri în mod constant să se gândească la următorul lor curs de acțiune. Euristicile sunt utile în multe situații, dar pot duce și la prejudecăți cognitive.
Conștientizarea modului în care funcționează euristica, precum și a potențialelor prejudecăți pe care le introduc ar putea să vă ajute să luați decizii mai bune și mai exacte.
Primele definiții ale euristicii
În anii 1950, economistul și psihologul cognitiv câștigător al premiului Nobel Herbert Simon a introdus inițial conceptul de euristică atunci când a sugerat că, în timp ce oamenii se străduiesc să facă alegeri raționale, judecata umană este supusă unor limitări cognitive. Deciziile pur raționale ar presupune cântărirea tuturor alternativelor, cum ar fi costurile potențiale, în raport cu posibilele beneficii.
Dar oamenii sunt limitați de timpul pe care îl au pentru a face o alegere, precum și de cantitatea de informații pe care o avem la dispoziție. Alți factori, cum ar fi inteligența generală și acuratețea percepțiilor, influențează, de asemenea, procesul de luare a deciziilor.
În anii 1970, psihologii Amos Tversky și Daniel Kahneman și-au prezentat cercetările privind prejudecățile cognitive. Ei au propus ca aceste prejudecăți să influențeze modul în care oamenii gândesc și judecățile pe care le fac oamenii.
Ca urmare a acestor limitări, suntem obligați să ne bazăm pe comenzi rapide mentale pentru a ne ajuta să înțelegem lumea. Cercetările lui Simon au demonstrat că oamenii erau limitați în capacitatea lor de a lua decizii raționale, dar lucrarea lui Tversky și Kahneman a introdus studiul euristicii și modalitățile specifice de gândire pe care oamenii se bazează pentru a simplifica procesul decizional.
De ce folosim euristica
Euristicile joacă roluri importante atât în rezolvarea problemelor, cât și în luarea deciziilor, întrucât apelăm adesea la aceste comenzi rapide mentale atunci când avem nevoie de o soluție rapidă.
Iată câteva teorii diferite ale psihologilor despre motivul pentru care ne bazăm pe euristică.
- Înlocuirea atributului: Oamenii înlocuiesc întrebări mai simple, dar înrudite, în locul întrebărilor mai complexe și mai dificile.
- Reducerea efortului: Oamenii folosesc euristica ca un tip de lene cognitivă pentru a reduce efortul mental necesar pentru a face alegeri și decizii.
- Rapid și frugal: Oamenii folosesc euristica, deoarece pot fi rapizi și corecți în anumite contexte. Unele teorii susțin că euristicile sunt de fapt mai exacte decât sunt părtinitoare.
Pentru a face față cantității imense de informații pe care le întâlnim și pentru a accelera procesul de luare a deciziilor, creierul se bazează pe aceste strategii mentale pentru a simplifica lucrurile, astfel încât nu trebuie să petrecem o perioadă nesfârșită de timp analizând fiecare detaliu.
Probabil că luați sute sau chiar mii de decizii în fiecare zi. Ce ar trebui să luați la micul dejun? Ce ar trebui să porți astăzi? Ar trebui să conduci sau să iei autobuzul? Din fericire, euristicile vă permit să luați astfel de decizii cu relativă ușurință, fără a vă agoniza mult.
De exemplu, atunci când încercați să decideți dacă trebuie să conduceți sau să mergeți cu autobuzul la serviciu, vă puteți aminti brusc că există construcții de drumuri de-a lungul traseului autobuzului. Vă dați seama că acest lucru ar putea încetini autobuzul și vă poate întârzia la serviciu. Deci, plecați mai devreme și conduceți pentru a lucra pe un traseu alternativ. Euristicile vă permit să vă gândiți rapid la posibilele rezultate și să ajungeți la o soluție.
Tipuri de euristică
Există multe tipuri diferite de euristică, inclusiv euristică de disponibilitate, euristică de reprezentativitate și euristică de afectare. Deși fiecare tip joacă un rol în luarea deciziilor, acestea apar în diferite contexte. Înțelegerea tipurilor vă poate ajuta să înțelegeți mai bine pe care îl utilizați și când.
Disponibilitate
Euristica disponibilității implică luarea deciziilor bazate pe cât de ușor este să aduci ceva în minte. Când încercați să luați o decizie, este posibil să vă amintiți rapid o serie de exemple relevante. Deoarece acestea sunt mai ușor disponibile în memoria dvs., probabil că veți judeca aceste rezultate ca fiind mai frecvente sau care apar mai frecvent.
De exemplu, dacă vă gândiți la zbor și vă gândiți brusc la o serie de accidente aeriene recente, s-ar putea să simțiți că călătoria cu avionul este prea periculoasă și vă decideți să călătoriți cu mașina. Deoarece acele exemple de dezastre aeriene mi-au venit în minte atât de ușor, euristica disponibilității te face să crezi că accidentele de avion sunt mai frecvente decât sunt în realitate.
Reprezentativitate
Euristica reprezentativității implică luarea unei decizii prin compararea situației actuale cu cel mai reprezentativ prototip mental. Când încercați să decideți dacă cineva este demn de încredere, puteți compara aspectele individului cu alte exemple mentale pe care le dețineți. O femeie în vârstă dulce ar putea să-ți amintească de bunica ta, așa că ai putea presupune imediat că este amabilă, blândă și de încredere.
A afecta
Afectul euristic implică luarea de alegeri care sunt influențate de emoțiile pe care le trăiește un individ în acel moment. De exemplu, cercetările au arătat că oamenii sunt mai predispuși să vadă deciziile ca având beneficii și riscuri mai mici atunci când sunt într-o dispoziție pozitivă. Emoțiile negative, pe de altă parte, îi determină pe oameni să se concentreze asupra potențialelor dezavantaje ale unei decizii, mai degrabă decât asupra posibilelor beneficii.
Ancorare
Tendința de ancorare implică tendința de a fi excesiv influențați de prima parte a informațiilor pe care le auzim sau le învățăm. Acest lucru poate face mai dificilă luarea în considerare a altor factori și poate duce la alegeri slabe. De exemplu, ancorarea prejudecății poate influența cât de mult sunteți dispus să plătiți pentru ceva, determinându-vă să săriți la prima ofertă fără să faceți cumpărături pentru o ofertă mai bună.
Cum poate euristica să conducă la prejudecăți
În timp ce euristicile ne pot ajuta să rezolvăm probleme și să grăbim procesul nostru decizional, ele pot introduce erori. După cum ați văzut în exemplele de mai sus, euristica poate duce la judecăți inexacte despre cât de des apar lucrurile și despre cât de reprezentative pot fi anumite lucruri.
Doar pentru că ceva a funcționat în trecut nu înseamnă că va funcționa din nou, iar bazarea pe o euristică existentă poate face dificilă vizualizarea soluțiilor alternative sau venirea cu idei noi.
Euristicile pot contribui, de asemenea, la lucruri precum stereotipurile și prejudecățile. Deoarece oamenii folosesc comenzi rapide mentale pentru a clasifica și clasifica oamenii, deseori trec cu vederea informații mai relevante și creează categorii stereotipe care nu sunt în ton cu realitatea.