Cei mai mulți dintre noi suntem determinați să avem succes, fie în carieră, în viața socială, în familie sau în alte dimensiuni ale existenței umane. Aceasta pare a fi un impuls înnăscut care se maturizează și se schimbă de-a lungul vieții noastre. Erik Erickson a descris dezvoltarea umană ca pe o serie de etape, fiecare axată pe obținerea succesului într-un aspect diferit al vieții. Cu toate acestea, pentru a obține succesul, este adesea necesar să experimentăm mai întâi eșecul; în general sunt necesare lecții învățate greu.
În societatea condusă de astăzi, eșecul este adesea văzut ca inacceptabil. Suntem încurajați să inovăm, dar evităm să „pierdem” timp sau bani. Când eșuăm, putem fi amenințați sau chiar pedepsiți de angajatori, soți și părinți. Această experiență negativă poate duce la teama de eșec. Un nivel scăzut de frică poate fi inspirator, dar un nivel mai ridicat de frică poate deveni paralizant pentru progresul nostru.
Speranța pentru succes este legată de frica de eșec?
S-a emis ipoteza că cei care au o dorință puternică de succes ar putea suferi de fapt de frica eșecului. Această ipoteză are mult sens logic, întrucât obținerea succesului este, prin definiție, opusul eșecului. Mai mulți cercetători au testat această ipoteză cu rezultate mixte.
Cercetările par să arate că speranța pentru succes și frica de eșec nu sunt neapărat legate. De fapt, se pare că cei care se tem de eșec nu speră la succes, ci mai degrabă caută să evite situațiile riscante sau alegerile care pot atrage atenția.
Acești oameni sunt adesea fericiți să parcurgă mijlocul drumului, făcând alegeri conservatoare care le vor permite să treacă fără să facă valuri în loc să ia căile mai riscante, care au șanse mai mari de eșec.
Teama de succes și control
Teama de succes pare, de asemenea, legată de nivelul de control pe care îl suferă cel care suferă în propria sa viață. Cei care simt că forțele externe sunt în control tind să aibă un risc mai mare de teamă de succes. S-ar putea ca ei să nu simtă că succesul lor a fost câștigat, sau s-ar putea să se teamă că forțele exterioare le pot lua succesul.
Unii oameni par să se teamă atât de succes, cât și de eșec simultan. Aceasta poate fi o situație foarte dificilă, deoarece fiecare alegere pe care o face persoana respectivă trebuie să fie cântărită cu aceste temeri. Este cu totul posibil ca cineva aflat în această situație să devină paralizat de indecizie, incapabil să facă deloc alegeri.
Frica de auto-promovare
Frica de auto-promovare este adesea puternic împletită cu temerile eșecului și succesului. Definiți în mod vag ca un tip de fobie socială, frica de auto-promovare poate face dificilă sau imposibilă cererea unei majorări, căutarea unui loc de muncă mai bun sau chiar obținerea unei prime întâlniri. Teama de auto-promovare este uneori legată de sindromul impostorului, o tulburare marcată de sentimentul de fraudă, indiferent de câte realizări ați face.
Tratarea fricii de eșec și a fricii de succes
Ambele temeri de eșec și de succes tind să răspundă bine la tratament. Tehnicile cognitiv-comportamentale se pot concentra pe gânduri automate și credințe disfuncționale care contribuie la temerile de succes. Terapiile psihanalitice ajută o persoană să înțeleagă mai bine experiențele și conflictele care pot contribui la aceste temeri.
Atât frica de eșec, cât și succesul sunt condiții complicate care pot împiedica suferinții să își atingă întregul potențial. Cu ajutorul unui profesionist, însă, ambele condiții pot fi depășite cu succes.
