Învinovățirea victimei apare atunci când o victimă (de obicei a unei infracțiuni) este considerată culpabilă în întregime sau parțial pentru ceea ce i s-a întâmplat.
Cel mai frecvent, blamarea victimei este un termen folosit atunci când se referă la agresiunile sexuale. Persoanele care învață despre agresiune pot presupune că victima făcea ceva nepotrivit sau făcea alegeri slabe care au dus la realizarea acesteia.
Dar blamarea victimelor poate fi, de asemenea, o problemă atunci când vine vorba de COVID-19. Unele populații sunt învinovățite pentru contractarea sau chiar răspândirea bolii.
De ce se întâmplă
Există mai multe principii psihologice în joc care duc la blamarea victimei. În multe cazuri, poate proveni din dorința noastră de a crede că trăim într-o lume dreaptă.
Dacă poți da vina pe o victimă pentru că a făcut alegeri slabe, s-ar putea să te convingi că merită soarta lor. Acesta este motivul pentru care oamenii pun uneori întrebări despre cât de mult a trebuit să bea cineva înainte de a fi agresat sexual. Sau pot întreba ce făcea cineva când a fost atacat într-o crimă violentă. Persoanele care pot trage concluziile că victima trebuie să fi făcut ceva „greșit” pot simți apoi un sentiment de ușurare.
Astfel de oameni ar putea concluziona că nu vor deveni victime, deoarece nu se angajează în anumite comportamente. De asemenea, îi ajută să mențină opinia că lumea este dreaptă și corectă, întrucât se conving că victimele merită cumva soarta lor.
Un studiu din 2016 a examinat de ce unii oameni dau vina pe făptași în timp ce alții tind să dea vina pe victimă. Cercetătorii au descoperit că valorile morale ale unui individ au jucat un rol determinant dacă au dat vina pe făptași sau victime.
Cei care apreciază reducerea prejudiciului și tratamentul imparțial ar putea da vina pe făptași. Cei care acordă o importanță mai mare valorilor precum loialitatea, puritatea și ascultarea sunt mai susceptibili să dea vina pe victime.
Victim Blaming și COVID-19
Există mai multe motive pentru care blamarea victimei poate avea loc în timpul COVID-19. De exemplu, indivizii pot dori ca cineva să se enerveze. La urma urmei, este greu să fii supărat pe virusul însuși.
A da vina pe cineva - sau pe un anumit grup - poate ajuta, de asemenea, pe unii indivizi să simtă că cineva este vinovat de răspândirea bolii. Este posibil să vrea să creadă că virusul poate fi controlat atâta timp cât nimeni nu ia „decizii slabe”.
Așa că îi învinovățesc pe cei bolnavi sau pe cei care trăiesc în „puncte fierbinți” pentru că sunt neglijenți. Acest lucru poate întări convingerea că pot rămâne în siguranță atâta timp cât nu fac nimic rău.
Uneori blamarea victimei este directă. O persoană poate da vina direct unei persoane pentru că se îmbolnăvește. Alteori, blamarea victimei poate fi puțin mai subtilă.
De exemplu, un reporter de știri ar putea specula cum sau unde o persoană a „achiziționat” COVID-19, ceea ce ar avea efectul negativ de a implica faptul că a făcut acest lucru în mod intenționat.
Pot exista conversații sau știri despre motivul pentru care anumite zone au o prevalență mai mare a COVID-19 decât altele. Și unii ar putea repede să dea vina pe indivizi pentru anumite comportamente sau activități care pot face parte din cauză.
Factori sociali și economici
Ratele severe de boală și deces tind să fie mai mari pentru grupurile minoritare rasiale și etnice în timpul urgențelor de sănătate publică, inclusiv pandemia coronavirusului. Cercetările privind modul în care COVID-19 pot afecta anumite populații sunt încă în curs de dezvoltare. Dar, potrivit CDC, datele actuale indică faptul că minoritățile pot fi mai susceptibile să se îmbolnăvească sau să moară din cauza COVID-19.
Cercetătorii cred că acest lucru provine dintr-o varietate de factori economici și condiții sociale care sunt mai frecvente în rândul unor minorități rasiale și etnice. Dar învinovățirea victimelor pentru barierele care fac să rămână mai sănătos mai dificil nu aduce niciun bine nimănui.
Potrivit CDC, iată câțiva dintre factorii care afectează în mod disproporționat minoritățile rasiale și etnice:
- Mediul de cartier. Zonele dens populate pot face distanța socială aproape imposibilă. De exemplu, cineva care nu are o mașină poate fi nevoit să meargă printre mulțimi sau să meargă cu mijloacele de transport în comun pentru a face provizii de provizii.
- Condiții de viață aglomerate. Gospodăriile multi-generaționale, care sunt frecvente în rândul unor minorități rasiale și etnice, pot face dificilă protejarea membrilor familiei mai în vârstă sau izolarea celor care prezintă simptome.
- Lucrare esențială. Grupurile minoritare pot fi, de asemenea, mai predispuse să lucreze în industrii esențiale și să nu poată lucra de acasă. De asemenea, este posibil ca aceștia să aibă un concediu medical mai mic, ceea ce îi poate determina să continue să lucreze în ciuda bolii.
- Acces mai mic la asistența medicală. Este posibil să nu aibă asigurări de sănătate sau să nu își poată permite costurile din buzunar. În consecință, acestea pot avea mai multe probleme de sănătate care le fac mai susceptibile la boli.
Este important să rețineți că indivizii din aceste circumstanțe nu sunt imprudenți. Condițiile lor de viață și de muncă le fac pur și simplu mai dificilă oprirea răspândirii pandemiei.
Încetarea vina victimelor
Învinovățirea victimei dăunează persoanelor care sunt învinovățite, ca să nu mai vorbim de societate în ansamblu. Educația este cheia schimbării pozitive.
Este important ca toată lumea să fie conștientizată de obstacolele și barierele pe care le întâmpină unele persoane. Apoi, putem lucra împreună pentru a dezvolta soluții, mai degrabă decât să arătăm cu degetele spre persoanele care nu sunt capabile să se distanțeze din cauza factorilor economici sau sociali.
Mass-media poate juca un rol esențial acordând o atenție deosebită poveștilor pe care le acoperă și cuvintelor pe care le folosesc. Poate fi util să împărtășim unele dintre barierele cu care se confruntă unele grupuri, fără a le învinui pentru orice luptă pe care o experimentează.
Puteți juca un rol în a pune capăt blamării victimei, acordând o atenție deosebită modului în care vorbiți despre victime. Schimbați limba, dacă este necesar. Și fiți dispuși să-i educați pe cei din jur cu privire la obstacolele cu care se confruntă unii indivizi.
Un cuvânt de la Verywell
Dacă ați fost acuzat că v-ați îmbolnăvit sau ați fost acuzat că ați răspândit COVID-19 în funcție de rasă, stare economică sau cod poștal, este posibil să aveți rușine sau stres. Aceste sentimente vă pot afecta bunăstarea psihologică.
A fi blamat atunci când ești victima este serios. Dacă aveți nevoie de cineva cu care să vorbiți, nu ezitați să contactați un ajutor profesional. Mulți terapeuți oferă consiliere online chiar acum. În plus, puteți găsi multe resurse gratuite dacă aveți nevoie de sprijin emoțional.
