Integritatea versus disperare este a opta și ultima etapă a teoriei etapei dezvoltării psihosociale a lui Erik Erikson. Această etapă începe la aproximativ 65 de ani și se termină la moarte. Psihologii, consilierii și asistenții medicali folosesc astăzi conceptele etapelor lui Erikson atunci când oferă îngrijire pacienților în vârstă.
Teoria lui Erikson sugerează că oamenii trec prin opt etape distincte de dezvoltare pe măsură ce cresc și se schimbă prin viață. În timp ce multe teorii ale dezvoltării tind să se concentreze pur și simplu asupra evenimentelor din copilărie, Erikson a fost unul dintre puținii teoreticieni care au privit dezvoltarea pe parcursul întregului curs al vieții. El a fost, de asemenea, unul dintre primii care a privit procesul de îmbătrânire în sine ca parte a dezvoltării umane.
În fiecare etapă a dezvoltării psihosociale, oamenii se confruntă cu o criză care acționează ca un punct de cotitură în dezvoltare. Rezolvarea cu succes a crizei duce la dezvoltarea unei virtuți psihologice care contribuie la bunăstarea psihologică generală.
În stadiul de integritate versus disperare, conflictul cheie se concentrează pe întrebarea dacă individul a condus sau nu o viață semnificativă și satisfăcătoare.
Ce să știi
- Conflict psihosocial: Integritate versus disperare
- Întrebare majoră: "Am trăit o viață semnificativă?"
- Virtutea de bază: Înţelepciune
- Evenimente importante): Reflectând asupra vieții
Ce sunt integritatea și disperarea?
Integritate se referă la capacitatea unei persoane de a privi înapoi la viața sa cu un sentiment de împlinire și împlinire. Caracteristicile integrității includ:
- Acceptare
- Un sentiment de integritate
- Lipsa regretului
- Simțindu-se în pace
- Un sentiment de succes
- Sentimente de înțelepciune și acceptare
Disperare se referă la privirea înapoi a vieții cu sentimente de regret, rușine sau dezamăgire. Caracteristicile disperării includ:
- Amărăciune
- Regret
- Ruminând peste greșeli
- Simțind că viața a fost irosită
- Simțindu-vă neproductiv
- Depresie
- Deznădăjduirea
Etapa integrității versus disperare începe odată cu înaintarea în vârstă a adultului a abordării problemei mortalității sale. Debutul acestei etape este adesea declanșat de evenimente din viață, cum ar fi pensionarea, pierderea unui soț, pierderea prietenilor și cunoscuților, confruntarea cu o boală terminală și alte modificări ale rolurilor majore din viață.
În timpul etapei de integritate versus disperare, oamenii reflectă înapoi la viața pe care au trăit-o și au ieșit fie cu un sentiment de împlinire dintr-o viață bine trăită, fie cu un sentiment de regret și disperare față de un serpent de viață.
Beneficiile integrității
Există o serie de beneficii pentru atingerea cu succes a sentimentelor de integritate în acest stadiu al vieții. Aceste beneficii includ:
- Integritatea ego-ului: Rezolvarea cu succes a crizei în această etapă duce la dezvoltarea a ceea ce Erikson a numit integritatea ego-ului.
- Pace și împlinire: Oamenii sunt capabili să privească înapoi la viața lor cu un sentiment de mulțumire și să înfrunte sfârșitul vieții cu un sentiment de înțelepciune și fără regrete.
- Înţelepciune: Erikson a definit această înțelepciune ca o „preocupare informată și detașată cu viața însăși chiar și în fața morții în sine”.
Cei care se simt mândri de realizările lor vor simți un sentiment de integritate. Finalizarea cu succes a acestei faze înseamnă a privi în urmă cu puține regrete și un sentiment general de satisfacție. Acești indivizi vor atinge înțelepciunea, chiar și atunci când se confruntă cu moartea.
Cauze
Există o serie de factori diferiți care pot influența stadiul integrității versus disperarea dezvoltării psihosociale. Unii factori care influențează rezultatul acestei etape includ:
- Familie: A avea relații de susținere este un aspect important al dezvoltării integrității și înțelepciunii.
- Muncă: Oamenii care simt un sentiment de mândrie în munca și realizările lor sunt mai predispuși să experimenteze sentimente de împlinire în acest stadiu al vieții.
- Contribuții: Cei care ajung în acest stadiu simt că au adus contribuții valoroase la lume sunt mai predispuși să obțină un sentiment de integritate. Aceasta implică adesea contribuția la lucruri care îi vor supraviețui prin copiii lor, prietenii, îndrumări, muncă sau implicare în comunitate.
Consecințele disperării
Disperarea poate avea consecințe grave pentru sănătatea și bunăstarea unei persoane, pe măsură ce se confruntă cu sfârșitul vieții. Cercetările sugerează că integritatea ego-ului și disperarea sunt indicatori importanți ai dezvoltării spațiului de viață al bunăstării.
Unele dintre consecințele disperării includ:
- Simptome depresive crescute: Sentimentele de disperare în acest stadiu al vieții pot fi marcate de sentimente de dispoziție scăzută, lipsă de speranță, tristețe și sentimente de lipsă de valoare, care sunt, de asemenea, simptome ale depresiei.
- Regret crescut: Oamenii care își privesc viața cu disperare sunt mai predispuși să rumege peste greșeli și să regrete pentru viața pe care au trăit-o.
- Scăderea satisfacției vieții: Când oamenii simt disperare în acest stadiu, sunt, de asemenea, mai puțin probabil să se simtă mulțumiți de viața lor în viitor. Acest lucru poate avea un efect asupra capacității lor de a face față stresului și de a le reduce rezistența.
Cei care nu au succes în această fază vor simți că viața lor a fost irosită și vor experimenta multe regrete. Individul va rămâne cu sentimente de amărăciune și disperare.
Cum să îmbunătățim integritatea
Această etapă a dezvoltării psihosociale depinde adesea de multe dintre evenimentele care au avut loc în perioadele anterioare ale vieții. Cu toate acestea, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă dezvolta un sentiment mai mare de integritate a ego-ului pe măsură ce îmbătrâniți.
- Începeți devreme: Lucrurile pe care le faci în timpul vârstei medii vor juca un rol în sentimentele tale despre viață pe măsură ce îmbătrânești. Concentrați-vă pe a face lucruri care vă vor sprijini bunăstarea emoțională pe măsură ce îmbătrâniți, cum ar fi implicarea în comunitatea dvs. și consolidarea relațiilor pentru a vă asigura că aveți o rețea puternică de sprijin social.
- Căutați relații semnificative: Relațiile de înaltă calitate cu persoanele la care ții și care țin la tine sunt importante. Concentrați-vă pe acele relații și lucrați la stabilirea păcii cu relații care pot să nu fie la fel de puternice.
- Reîncadrați-vă gândirea: Mai degrabă decât să rumegi peste regrete sau să îți dorești să poți schimba trecutul, concentrează-te pe reformularea modului în care gândești despre acele evenimente. De exemplu, s-ar putea să vă concentrați asupra a ceea ce ați învățat din acele experiențe, mai degrabă decât să vă bazați pe ceea ce ați dori să puteți face diferit.
- Exersează recunoștința: Concentrați-vă pe aspectele pozitive ale vieții voastre, mai degrabă decât să acordați o atenție excesivă negativului.
Cum să reduci disperarea
Dacă te simți experimentând un sentiment de disperare pe măsură ce îmbătrânești, există pași pe care îi poți lua pentru a-ți îmbunătăți bunăstarea. Unii dintre pașii pe care îi puteți face includ:
- Ajungeți la alții: Concentrați-vă pe construirea sprijinului social. Discutarea sentimentelor dvs. cu prietenii și familia vă poate ajuta sau puteți căuta noi conexiuni participând la grupuri sau organizații comunitare.
- Concentrați-vă asupra pozitivului: Gândește-te la amintirile și evenimentele care ți-au adus sentimente de mândrie și fericire.
- Explorează noi experiențe: Căutați activități care să vă aducă plăcere și bucurie în aici și acum.
- Angajați-vă în practica spirituală: Găsiți modalități de a vă explora spiritualitatea, care vă pot ajuta să aduceți sentimente de pace și bunăstare.
- Obține ajutor: Dacă continuați să vă luptați cu sentimentele de disperare, luați în considerare discutarea cu medicul dumneavoastră sau cu profesionistul în sănătate mintală. Este posibil să aveți simptome ale unei afecțiuni precum depresia sau anxietatea. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda tratamente care vă vor ajuta.
Un cuvânt de la Verywell
Conform teoriei lui Erikson, indivizii nu experimentează integritatea sau disperează tot timpul. În schimb, majoritatea persoanelor sănătoase experimentează un echilibru între fiecare pe măsură ce încep să-și dea sens vieții.