Care sunt carierele cele mai bune pentru creierul tău?

Cuprins:

Anonim

Ceea ce faceți pentru a trăi poate avea o influență asupra acuității și a perspicacității mentale pe măsură ce îmbătrâniți?

Conform rezultatelor unui studiu, carierele care implică mai multă complexitate mentală vă pot ajuta să vă protejați creierul de scăderea abilităților cognitive (cum ar fi gândirea, raționamentul și amintirea) pe măsură ce îmbătrâniți. Persoanele cu locuri de muncă solicitante psihic, cum ar fi chirurgi, avocați, ingineri civili și designeri grafici, pot avea o memorie mai bună la bătrânețe, a indicat studiul.

Rezerva cognitivă

Cercetările au arătat că există o mulțime de lucruri pe care oamenii le pot face pentru a-și proteja mintea pe măsură ce îmbătrânesc. Lucruri precum exercițiul fizic regulat, învățarea unor lucruri noi și obținerea unei numeroase interacțiuni sociale au fost legate de abilități cognitive mai bune mai târziu în viață.

Recent, cercetările au arătat că un stil de viață mai stimulant mental și mai antrenant, inclusiv alegeri complexe de carieră, poate fi, de asemenea, asociat cu rezultate cognitive mai bune în viața ulterioară. Mecanismele exacte din spatele acestui efect protector nu sunt bine înțelese.

Unii sugerează că stimularea mentală ajută la formarea a ceea ce se numește o „rezervă cognitivă”, care apoi ajută la protejarea creierului de efectele negative ale îmbătrânirii și de efectele patologice ale bolilor.

Alții sugerează că aceiași factori pre-existenți care îi atrag pe oameni către astfel de activități antrenante mental sunt aceiași factori care protejează creierul de devastările timpului și de procesul de îmbătrânire.

Cercetări privind locurile de muncă complexe

Potrivit unui studiu publicat în jurnal Neurologie, munca care invocă complexitatea atât cu oamenii, cât și cu datele este asociată cu o mai bună funcționare cognitivă la vârsta de 70 de ani. Aceste rezultate, sugerează cercetătorii, pot indica un efect protector pentru creier datorită angajării în cariere complexe mental.

Participanții la studiu au fost un grup de 1.066 de persoane care fac parte din Lothian Birth Cohort 1936 (LBC1936), un studiu longitudinal privind îmbătrânirea. Toți participanții s-au născut în anul 1936 și majoritatea au participat la Scottish Mental Survey, un test de informații dat copiilor de 11 ani în 1947.

Cercetătorii au clasificat carierele după complexitatea lor în trei domenii diferite:

  • Date: Cariere cu complexitate ridicată, cu date, au inclus locuri de muncă precum muzician, inginer civil și arhitect. Locurile de muncă cu o complexitate redusă a datelor au inclus locuri de muncă precum șofer de autobuz și operator de telefonie.
  • oameni: Cariere cu o complexitate ridicată la oameni au inclus locuri de muncă precum medic, asistent social, avocat și ofițer de probațiune. Locuri de muncă cu o complexitate redusă, printre care oamenii au inclus stratul de covor și pictorul.
  • Lucruri: Cariere de complexitate ridicată cu lucruri includeau locuri de muncă, cum ar fi producător de instrumente sau tehnician de mașini, în timp ce locurile de muncă scăzute în acest domeniu includeau ofițer de probațiune și contabil.

Cercetătorii au adunat apoi informații despre ocupațiile și anii de educație ai participanților în vârstă de 70 de ani. Participanții au primit, de asemenea, o baterie de teste cognitive care au inclus măsuri de memorie, viteza de procesare și capacitatea cognitivă generală (sau factorul „g”).

Rezultatele au dezvăluit că cei care ocupaseră ocupații s-au clasat la un nivel ridicat în ceea ce privește complexitatea cu persoanele sau datele obținute au obținut rezultate mai bune la testele cognitive decât cei ale căror foste locuri de muncă se clasau la un nivel ridicat de complexitate cu lucrurile. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că cei care au deținut cele mai complexe locuri de muncă cu oameni, date sau lucruri au avut cel mai bun rezultat în toate domeniile cognitive care au fost evaluate.

Efectul IQ-ului

Acest efect a devenit oarecum mai mic atunci când experimentatorii au luat în considerare scorurile IQ ale participanților la vârsta de 11 ani, un indicator al cât de inteligenți erau voluntarii pentru început. Potrivit cercetării, inteligența timpurie a fost cel mai mare predictor al abilităților la vârsta de 70 de ani, reprezentând aproximativ 50% din varianță.

Ocupațiile, cred experimentatorii, ajută la menținerea și consolidarea rețelelor neuronale, adăugând la „rezerva cognitivă” care protejează și păstrează abilitățile mentale pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.

„Deși este adevărat că persoanele care au abilități cognitive mai mari au mai multe șanse să obțină locuri de muncă mai complexe, totuși pare să existe un mic avantaj obținut din aceste locuri de muncă complexe pentru abilități de gândire ulterioare”, a explicat dr. Allan Gow de la Universitatea din Edinburgh și unul dintre coautorii studiului.

Autorii au menționat, totuși, că clasificarea carierelor pe baza complexității s-a bazat pe datele anchetei naționale care ar putea să nu reflecte cu exactitate complexitatea unică a ocupației fiecărui individ. Cercetătorii au sugerat că măsurile de auto-raportare ar putea fi un instrument de evaluare mai util.

Unele locuri de muncă pe care un străin ar putea să le vadă ca având o complexitate scăzută cu oamenii sau datele pot implica de fapt o mare parte din lucrul cu alții și manipularea informațiilor. De asemenea, studiul nu a reușit să analizeze cât timp oamenii au ocupat fostele lor ocupații și modul în care cantitatea de timp petrecut lucrând într-o ocupație complexă ar putea influența abilitățile cognitive viitoare.

Un cuvânt de la Verywell

Înțelegerea factorilor care au impact asupra procesului de îmbătrânire este importantă, mai ales că cercetătorii se străduiesc să descopere factorii care influențează declinul cognitiv și boala pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Locurile de muncă pe care le ocupă oamenii reprezintă o parte atât de mare a vieții adulte, așa că este evident că ocupațiile ar putea juca un rol de durată în sănătatea mintală și abilitățile cognitive.

Prin obținerea unei înțelegeri mai profunde a rolului pe care ar putea să-l joace acești factori, experții vor putea să ofere sfaturi mai bune cu privire la prevenirea declinului cognitiv.