Ce este raționamentul abstract?

Raționamentul abstract, cunoscut și sub denumirea de gândire abstractă, implică abilitatea de a înțelege și de a gândi cu concepte complexe care, deși sunt reale, nu sunt legate de experiențe concrete, obiecte, oameni sau situații. Acest tip de raționament implică gândirea la idei și principii care sunt adesea simbolice sau ipotetice.

Raționamentul abstract este considerat un tip de gândire de ordin superior. Acest tip de gândire este mai complex decât tipul de gândire care este centrat pe memorarea și amintirea informațiilor și a faptelor.

Raționamentul abstract necesită gândirea la idei, principii și obiecte în moduri noi.

Exemple de raționament abstract

Exemple de concepte abstracte includ idei precum:

Umor
Imaginație
Prietenie
Libertate
Gelozie
Succes
Dragoste
Creştere
Fericire
Speranţă
Înţelepciune

Deși aceste lucruri sunt reale, nu sunt lucruri concrete, fizice, pe care oamenii le pot experimenta direct prin simțurile lor tradiționale.

Rezumatul vs. Raționamentul concret

Un mod de a gândi despre conceptele abstracte este de a le contrasta cu cele concrete. Raționamentul concret este legat de experiențe specifice sau obiecte care pot fi observate direct.

Cercetările sugerează că gânditorii concreți tind să se concentreze mai mult asupra procedurilor implicate în modul în care ar trebui îndeplinită o sarcină, în timp ce gânditorii abstracte sunt mai concentrați asupra motivelor pentru care o sarcină ar trebui să fie îndeplinită.

Este important să ne amintim că aveți nevoie de abilități de raționament atât concrete cât și abstracte pentru a rezolva problemele din viața de zi cu zi. În multe cazuri, utilizați aspecte ale ambelor tipuri de gândire pentru a veni cu soluții.

Cum se dezvoltă

Deși raționamentul abstract este o abilitate esențială, nu este ceva cu care oamenii se nasc. În schimb, această abilitate cognitivă se dezvoltă pe tot parcursul copilăriei pe măsură ce copiii dobândesc noi abilități, cunoștințe și experiențe.

Psihologul Jean Piaget a descris o teorie a dezvoltării cognitive care a conturat acest proces de la naștere până la adolescență și până la vârsta adultă timpurie. Conform teoriei sale, copiii parcurg patru etape distincte ale dezvoltării intelectuale:

Stadiul senzorimotor: În această perioadă timpurie, cunoștințele copiilor sunt derivate în primul rând din simțurile lor.
Etapa preoperatorie: În acest moment, copiii dezvoltă abilitatea de a gândi simbolic.
Etapa operațională concretă: în această etapă, copiii devin mai logici, dar înțelegerea lor despre lume tinde să fie foarte concretă.
Etapa operațională formală: Capacitatea de a raționa despre informații concrete continuă să crească în această perioadă, dar apar și abilități de raționament abstract.

Această perioadă de dezvoltare cognitivă când raționamentul abstract devine mai evident începe de obicei în jurul vârstei de 12 ani. La această vârstă copiii devin mai pricepuți să gândească lucrurile din perspectiva altei persoane. De asemenea, sunt mai capabili să manipuleze mental ideile abstracte, precum și să observe modele și relații între aceste concepte.

Utilizări

Raționamentul abstract este o abilitate esențială pentru abilitatea de a gândi critic și de a rezolva probleme. Acest tip de gândire este, de asemenea, legat de ceea ce este cunoscut sub numele de inteligență fluidă sau capacitatea de a raționa și rezolva problemele în moduri unice.

Inteligența fluidă implică gândirea abstractă la probleme fără a se baza doar pe cunoștințele existente.

Raționamentul abstract este utilizat în mai multe moduri în diferite aspecte ale vieții de zi cu zi. Câteva exemple de ori în care ați putea folosi acest tip de gândire:

Când descrii ceva cu o metaforă
Când vorbești despre ceva figurativ
Când veniți cu soluții creative la o problemă
Când analizezi o situație
Când observi relații sau tipare
Când formați o teorie despre de ce se întâmplă ceva
Când te gândești la o problemă dintr-un alt punct de vedere

Cercetările sugerează, de asemenea, că gândirea abstractă joacă un rol în acțiunile întreprinse de oameni. Gânditorii abstracte s-au dovedit a fi mai predispuși să se angajeze în comportamente riscante, unde gânditorii concreți sunt mai predispuși să evite riscurile.

Impactul raționamentului abstract

Oamenii care au abilități puternice de gândire abstractă tind să înscrie bine la testele de inteligență. Deoarece acest tip de gândire este asociat cu creativitatea, gânditorii abstracti tind, de asemenea, să exceleze în domenii care necesită creativitate, cum ar fi arta, scrisul și alte domenii care beneficiază de abilități de gândire divergente.

Raționamentul abstract poate avea atât efecte pozitive, cât și negative. Poate fi folosit ca instrument de promovare a soluționării inovatoare a problemelor, dar poate duce și la probleme în unele cazuri:

Părtinire: Cercetările sugerează, de asemenea, că uneori poate promova diferite tipuri de prejudecăți. Pe măsură ce oamenii caută să înțeleagă evenimentele, raționamentul abstract poate determina uneori oamenii să caute modele, teme și relații care pot să nu existe.
Gândirea catastrofală: Uneori aceste inferențe, scenarii imaginate și predicții despre viitor pot duce la sentimente de frică și anxietate. În loc să facă predicții realiste, oamenii pot catastrofa și își pot imagina cele mai grave rezultate posibile.
Anxietate și depresie: Cercetările au constatat, de asemenea, că stilurile de raționament abstract sunt uneori asociate cu îngrijorarea și ruminarea. Acest stil de gândire este, de asemenea, asociat cu o serie de condiții, inclusiv depresie, anxietate și tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Condiții care au impact asupra gândirii abstracte

Prezența dizabilităților de învățare și a condițiilor de sănătate mintală poate afecta abilitățile de raționament abstract. Condițiile care sunt legate de abilitățile de raționament abstract afectate includ:

Autism
Demenţă
Dificultăți de învățare
Schizofrenie
Traumatism cerebral traumatic (TBI)

Procesul natural de îmbătrânire poate avea, de asemenea, un impact asupra abilităților de raționament abstract. Cercetările sugerează că abilitățile de gândire asociate cu inteligența fluidă ating vârful în jurul vârstei de 30 sau 40 de ani și încep să scadă odată cu vârsta.

Sfaturi pentru raționamentul abstract

În timp ce unii psihologi cred că abilitățile de gândire abstractă sunt un produs natural al dezvoltării normale, alții sugerează că aceste abilități sunt influențate de genetică, cultură și experiențe. Unii oameni pot obține aceste abilități în mod natural, dar puteți, de asemenea, să le consolidați prin practică.

Câteva strategii pe care le-ați putea folosi pentru a vă îmbunătăți abilitățile de raționament abstract:

Gandeste-te De ce și nu doar Cum: Gânditorii abstracte tind să se concentreze asupra semnificației evenimentelor sau asupra rezultatelor ipotetice. În loc să vă concentrați doar asupra pașilor necesari pentru atingerea unui obiectiv, luați în considerare câteva dintre motivele pentru care acest obiectiv ar putea fi valoros sau ce s-ar putea întâmpla dacă atingeți acest obiectiv.
Reîncadrați-vă gândirea: Când abordați o problemă, poate fi util să încercați în mod intenționat să vă gândiți la problemă într-un mod diferit. Cum ar putea să-l abordeze altcineva? Există o modalitate mai ușoară de a realiza același lucru? Există elemente pe care nu le-ai luat în considerare?
Luați în considerare imaginea de ansamblu: În loc să vă concentrați asupra specificului unei situații, încercați să faceți un pas înapoi pentru a vedea imaginea de ansamblu. Acolo unde gânditorii concreți sunt mai predispuși să se concentreze asupra detaliilor, gânditorii abstracti se concentrează asupra modului în care ceva se raportează la alte lucruri sau cum se încadrează în marea schemă a lucrurilor.

Un cuvânt de la Verywell

Raționamentul abstract permite oamenilor să se gândească la relații complexe, să recunoască modele, să rezolve probleme și să utilizeze creativitatea. În timp ce unii oameni tind să fie în mod natural mai buni la acest tip de raționament, este o abilitate pe care o puteți învăța să o utilizați și să o consolidați cu practica.

Este important să ne amintim că atât raționamentul concret cât și cel abstract sunt abilități de care aveți nevoie pentru a rezolva problemele și pentru a funcționa cu succes.