Emoțiile primare sunt cele care apar ca rezultat direct al întâlnirii cu un fel de indiciu. De exemplu, dacă cineva întârzie la o întâlnire programată, poate avea frustrări sau îngrijorare. Aceste emoții ar fi considerate o emoție primară, deoarece emoția a avut loc ca o consecință directă a întâlnirii unui fel de eveniment. Aflați mai multe despre emoțiile primare și relația lor cu emoțiile secundare cu această recenzie.
Ceea ce face emoțiile primare să iasă în evidență
Emoțiile primare sunt „cu acțiune rapidă”. Adică, ele apar în imediata apropiere a evenimentului care i-a provocat. Emoțiile primare sunt importante, deoarece ne oferă informații despre situația noastră actuală și ne pregătesc sau sunt motivați să acționăm într-un fel.
Persoanele cu tulburare de stres posttraumatic (PTSD) experimentează adesea emoții puternice.
Dacă aveți PTSD, este posibil să experimentați tristețe, furie sau anxietate atunci când vă amintește de evenimentul traumatic sau în alte momente stresante. Aceste reacții emoționale sunt primare.
Uneori, însă, emoțiile apar ca răspuns la a avea alte emoții. De exemplu, s-ar putea să vă simțiți rușinați dacă sunteți anxios sau trist sau anxios pentru că sunteți furios. Acest tip de reacție emoțională se numește emoție secundară.
Înțelegerea emoțiilor primare și secundare
Dacă cineva te întrerupe în trafic, probabil te vei simți iritat sau supărat. În această situație, furia sau iritarea sunt o emoție primară, deoarece a apărut ca o consecință directă a evenimentului (fiind întrerupt în trafic).
Sau, dacă începi să-ți amintești pierderea cuiva care îți pasă, emoția principală pe care ai putea să o simți este tristețea. Emoțiile secundare, pe de altă parte, sunt mai puțin utile. Emoțiile secundare sunt emoțiile pe care le avem ca răspuns la emoțiile primare.
Să ne întoarcem la exemplul cuiva care vă întrerupe traficul. Simți mai întâi emoția primară a furiei. Totuși, să presupunem că ai fost crescut să crezi că nu este bine să fii supărat sau că te temi că atunci când simți furie, vei pierde controlul și vei face ceva impulsiv. Dacă așa evaluezi emoția primară, furia, probabil vei simți rușine sau anxietate ca o emoție secundară.
Emoțiile secundare nu trec repede sau oferă informații utile, dar au tendința de a rămâne prea mult timp. De asemenea, sunt problematice, deoarece pot „prelua” emoțiile primare, blocându-le în mod eficient. Ca urmare, emoțiile secundare vă pot împiedica să obțineți informații din emoțiile dvs. primare și să acționați asupra lor în moduri sănătoase. Ai putea să te gândești la asta ca la un mod de a încerca să îți eviți emoțiile.
Cum să vă reduceți emoțiile secundare
Primul pas în reducerea emoțiilor secundare este creșterea conștientizării emoționale generale. Exercițiile de auto-monitorizare vă pot ajuta. În aceste exerciții, vă identificați și evaluați răspunsurile emoționale la situații, încercând să surprindeți tipurile de emoții secundare care apar din cele primare.
Scopul este să învățați să vă provocați gândurile sau să fiți mai atenți la gândurile voastre. Practicați să nu vă luați emoțiile secundare la valoarea nominală sau ca adevăr, ci pur și simplu ca emoții, le aveți doar pentru că le-ați mai avut în aceleași tipuri de situații și a devenit un obicei.
De-a lungul timpului, obținerea obiceiului de a vă recunoaște și provoca emoțiile secundare vă poate ajuta să reduceți efectele acestora. În acest fel, puteți rămâne în legătură cu emoțiile dvs. primare suficient de mult timp pentru a acționa asupra lor în moduri sănătoase.