Există mai multe opțiuni atunci când decideți ce tip de terapie să căutați pentru o tulburare alimentară. Un tip de terapie care vi se poate oferi este terapia comportamentului dialectic (DBT).
DBT este un tip specific de tratament cognitiv-comportamental. A fost dezvoltat la sfârșitul anilor 1970 de către Marsha Linehan, Ph.D. pentru a trata persoanele cu sinucidere cronică diagnosticate cu tulburare de personalitate la limită (BPD). Acum este recunoscut ca tratament de alegere pentru această populație. În plus, cercetările au arătat că este eficient pentru o serie de alte tulburări mentale, inclusiv dependența de substanțe, depresie, tulburare de stres post-traumatic (PTSD) și tulburări alimentare.
Cuvântul „dialectic” înseamnă că în DBT, terapeuții și clienții lucrează din greu pentru a echilibra schimbarea cu acceptarea, două forțe sau strategii aparent opuse. De exemplu, atunci când urmează o terapie comportamentală dialectică, terapeutul tău va lucra cu tine, astfel încât amândoi să te accepți așa cum ești și să fii motivat să te schimbi.
DBT necesită cinci componente
Tratamentul DBT aderent complet necesită cinci componente:
1. Instruire DBT Skills
Pregătirea abilităților DBT are loc de obicei într-un format de grup desfășurat ca o clasă în timpul căreia liderii de grup predau abilități comportamentale și atribuie teme. Temele îi ajută pe clienți să se exerseze folosind abilitățile din viața lor de zi cu zi. Grupurile se întâlnesc săptămânal și durează 24 de săptămâni pentru a trece prin programul complet de competențe.
Pregătirea abilităților constă din patru module:
- Mindfulness: practica de a fi pe deplin conștient și prezent în moment
- Toleranță la stres: cum să tolerezi sentimentele stresante
- Eficacitate interpersonală: cum să-ți exprimi nevoile și să stabilești limite pentru a construi relații sănătoase
- Regulamentul emoțiilor: cum să schimbi emoțiile pe care vrei să le schimbi
2. Terapia individuală
Terapia individuală DBT se concentrează pe creșterea motivației clienților și pe ajutarea clienților să aplice abilitățile provocărilor și evenimentelor din viața lor. Terapia individuală are loc, de obicei, o dată pe săptămână, atâta timp cât clientul este în terapie și se desfășoară simultan cu formarea de abilități DBT.
3. Coaching pentru a asigura generalizarea abilităților
DBT folosește coachingul telefonic pentru a oferi asistență instantanee. Scopul este de a instrui clienții cu privire la modul de utilizare a abilităților DBT pentru a face față în mod eficient situațiilor dificile care apar în viața lor de zi cu zi. Clienții își pot apela terapeutul individual între sesiuni pentru a primi antrenament în momentele în care au nevoie de ajutor.
4. Structurați mediul cu gestionarea cazurilor
Strategiile de gestionare a cazurilor îl ajută pe client să învețe să-și gestioneze propria viață, cum ar fi mediul fizic și social.
5. Echipa de consultare DBT pentru a sprijini terapeutul
Echipa de consultare DBT oferă sprijin critic diferiților membri ai echipei care oferă diferitele aspecte ale tratamentului DBT, inclusiv terapeuți individuali, lideri de grupuri de instruire a abilităților, manageri de caz și alții care ajută la tratarea clientului sau a pacientului.
Alte forme de DBT
Există, de asemenea, mulți terapeuți care folosesc abilități DBT în terapia individuală cu clienții. Unii terapeuți pot oferi, de asemenea, un grup independent de formare a abilităților DBT. Cu toate acestea, oricare dintre aceste componente singure nu este un tratament DBT adevărat sau complet aderent. Aceste elemente individuale ale tratamentului DBT pot fi în continuare benefice, dar pot să nu fie la fel de utile ca primirea tuturor celor cinci componente ale tratamentului. Terapia comportamentală dialectică a fost, de asemenea, adaptată pentru utilizare în medii de tratament rezidențiale și de internare.
Terapia pentru comportament dialectic funcționează pentru tulburările de alimentație?
Deși terapia cognitiv-comportamentală (TCC) s-a dovedit eficientă pentru mulți pacienți cu tulburări de alimentație și este de obicei recomandată ca primă linie de tratament, nu funcționează pentru toată lumea. Acest lucru i-a determinat pe cercetători să caute alte tratamente care ar putea funcționa pentru pacienții care nu răspund la TCC. Specialiștii în tulburările de alimentație care au aflat despre DBT au tras o analogie între funcția tulburărilor de alimentație, comportamentele la pacienții cu tulburări de alimentație și funcția de auto-vătămare la pacienții cu tulburări de personalitate limită. Ambele tipuri de comportamente tind să ofere o ușurare temporară de emoțiile negative. Astfel, învățarea pacienților cum să regleze și să gestioneze efectul are sens.
Rezultatele au fost promițătoare, deoarece tratamentul pare eficient în încetinirea sau oprirea comportamentelor problematice în tulburările alimentare. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor efectuate nu au comparat terapia comportamentală dialectică cu alte tratamente (sau cu niciun tratament).
Singurul studiu care a comparat DBT cu terapia de grup de comparație activă pentru alimentația excesivă nu a găsit diferențe reale - ambele tratamente au funcționat la fel de bine.
Majoritatea studiilor efectuate pe terapia comportamentului dialectic s-au referit la tratarea persoanelor cu tulburări de alimentație excesivă și bulimie nervoasă, nu anorexie nervoasă.
Cine ar trebui să încerce terapia dialectică a comportamentului?
Având în vedere cercetările actuale privind terapia dialectică a comportamentului și tulburările alimentare, este probabil să fie cel mai util pentru persoanele care suferă de bulimie nervoasă sau tulburări alimentare. Este, de asemenea, probabil să fie de ajutor pentru clienții care suferă de tulburări de personalitate limită și / sau emoții intense, pe lângă o tulburare de alimentație. DBT este de obicei mai intensivă, mai costisitoare și pe termen mai lung decât tratamentul individual ambulatoriu, cum ar fi TCC, și, prin urmare, nu este de obicei utilizat ca tratament de primă linie. Poate fi o opțiune excelentă pentru pacienții care nu au făcut îmbunătățiri cu TCC sau cu alte psihoterapii individuale și care se luptă cu episoadele de consum excesiv declanșate în mod clar de emoții negative.
Pregătirea abilităților DBT poate fi un tratament adjuvant eficient pentru terapia individuală pentru tulburările alimentare. Unele dintre abilitățile la care ar putea lucra o persoană cu o tulburare de alimentație în terapia dialectică includ practicarea unei alimentații mai conștiente, învățarea identificării factorilor declanșatori și îmbunătățirea răspunsurilor la emoții negative sau stresori.
