Multe tehnici eficiente de gestionare a stresului se concentrează pe beneficiile unei perspective pozitive. Gândirea pozitivă aduce mari beneficii, iar o atitudine veselă poate fi contagioasă în cel mai plăcut mod. O concentrare constantă asupra negativului poate ascunde multe dintre bucuriile vieții, poate diminua o atitudine de recunoștință și poate fi experimentată ca o „scurgere de energie” pentru ceilalți.
Acestea fiind spuse, plângerea este o distracție care poate fi găsită în majoritatea grupurilor, dacă nu chiar în majoritatea oamenilor. Există câteva avantaje care ameliorează stresul plângerii, deși acestea se diminuează atunci când plângerea intră într-un mod mai grav de furie și ruminare. Cu toate acestea, exprimarea frustrărilor în doze mici își are locul ca un calmant al stresului. Iată câteva dintre motivele pentru care oamenii sunt adesea predispuși să se plângă.
Uneori trebuie să ne „aerisim”
Ca o sticlă agitată de bunătate carbogazoasă, când suntem sub presiune, putem simți uneori nevoia de a „exploda” în reclamații. Dacă lăsăm totul să scadă tensiunea interioară pe care o simțim dintr-o situație dificilă, ne poate ajuta să ne simțim pregătiți să înfruntăm următoarea frustrare. Uneori trebuie doar să ne aruncăm expresia.
Validarea se simte bine
Adesea, când suntem frustrați sau ne simțim nedreptățiți într-un fel, simțirea validării emoționale a unei alte persoane este ca o salvare pentru ego-urile noastre învinețite. Auzind pe cineva spunând: „Știu cum te simți. Și aș fi frustrat!” se poate simți ca o îmbrățișare caldă. După ce am obținut o validare rapidă, cum ar fi copiii răniți care tocmai au primit un sărut de la mama, ne simțim încrezători să ne aventurăm înapoi și să ne confruntăm cu problemele noastre.
Soluțiile se pot simți și mai bine
Abordarea unei probleme ca echipă poate pune în comun punctele forte ale mai multor oameni simultan. A te plânge altora despre ceea ce te deranjează te deschide la contribuția lor și poate la unele soluții la care nu te-ai gândit. Oamenii se angajează deseori să se plângă ca o modalitate de a cere ajutor.
S-ar putea să avem nevoie de o altă perspectivă
Când suntem prea aproape de o situație, este obișnuit să vedem doar propria noastră perspectivă și să vedem problemele cu care ne confruntăm ca mărite și uneori distorsionate. Uneori, ajută să îi spui unui prieten de încredere cu ce ne confruntăm și să vedem dacă există ceva pe care nu-l vedem sau dacă există un mod diferit de a privi aceeași situație. Dacă suntem dispuși să auzim noi opinii, poate fi destul de util să ieșim în afara propriului nostru punct de vedere și să vedem ce cred alții despre plângerile noastre.
Avantajele obținerii unei perspective noi
Uneori, privirea la ceva într-un mod diferit ne poate dizolva furia și frustrările sau ne poate deschide noi soluții și posibilități pentru a face față.
Este posibil să avem nevoie să construim motivație
Uneori știm că trebuie să facem o schimbare, dar pur și simplu nu suntem pregătiți să ne asumăm riscurile și să ne străduim destul de mult. Trebuie să ne construim motivația. Concentrarea pe ceea ce este dificil într-o situație poate fi o modalitate de a construi motivația pentru a face o schimbare. Face parte din procesul de a ajunge acolo.
Plângerea face lucrurile
Așa cum „roata scârțâitoare obține uleiul”, uneori exprimarea plângerilor cuiva este un mod de a repara lucrurile. Dacă vă plângeți cuiva care este în măsură să facă schimbări și dacă utilizați o abordare diplomatică, să vă plângeți în acest fel poate fi mult mai eficient în ameliorarea stresului decât să nu spuneți nimic, deoarece abordarea „plângerii politicoase” poate obține rezultate.
Cu toate acestea, plângerea poate fi și dăunătoare. Când câteva sesiuni de ventilație se transformă într-un obicei continuu sau câțiva oameni care își dezgustă frustrările se transformă într-un grup de reclamanți constanți, ajungem pe un teritoriu mai inducător de stres. Iată câteva dintre capcanele prea multor plângeri.
Concentrați-vă asupra problemei, nu asupra soluțiilor potențiale
Deși plângerea poate fi un mijloc de a construi motivația, ea păstrează accentul pe problemă mai degrabă decât pe soluții potențiale. Dacă petreceți prea mult timp plângându-vă, vă puteți transforma într-un loc de acceptare resemnată, de furie pură sau de simțire „blocat”, mai degrabă decât de motivație pentru schimbare.
Perspectiva pesimistă
Cercetările arată că există multe avantaje pentru o perspectivă optimistă și capcane pentru una pesimistă. Atitudinile pot funcționa ca niște obiceiuri - ne obișnuim să gândim într-un anumit fel și începem să luăm automat această perspectivă. O concentrare obișnuită pe negativ poate aduce o perspectivă obișnuită pesimistă.
Furia plutitoare liberă
Când vă concentrați asupra lucrurilor despre care oamenii se plâng cronic, riscați să deveniți din ce în ce mai furioși. Această furie poate căpăta o viață proprie și puteți începe să vă simțiți mai furios pentru tot mai multe lucruri. Această furie poate duce la relații și probleme de sănătate și nu este bună pentru dvs.
Grupuri negative
Plângerea poate fi contagioasă. Ceea ce ar putea începe ca un grup de oameni care își oferă reciproc validarea și solidaritatea poate începe uneori să semene cu o gloată furioasă. Dacă descoperiți că dvs. și prietenii dvs. vă plângeți în mod obișnuit de aceleași lucruri și nu vă simțiți mai bine după aceea, poate fi timpul să vă uitați la noi subiecte de concentrare.
Scurgeți pe alții
Dacă nu aveți sprijinul grupului, acest lucru poate fi și dăunător. Cei care se plâng frecvent pot fi experimentați ca „vampiri energetici” de către alții. Aveți grijă ca reclamațiile dvs. să nu devină atât de grele încât să vă copleșească ascultătorul.
Problemele de care ne plângem adesea au nevoie de soluții, iar stresul acestor provocări trebuie minimizat și gestionat. În mod clar, plângerea are unele beneficii și poate fi o modalitate de ameliorare a stresului, în doze mici. Dar plângerea excesivă cu privire la probleme, mari sau mici, nu este o soluție eficientă. Renunțați la plângere și este mult mai probabil să vedeți lumea cu optimism și recunoștință.