Cei mai mulți dintre noi ne place să credem că avem o memorie rezonabilă. Sigur, am putea uita unde ne-am lăsat cheile mașinii din când în când și, bineînțeles, am uitat cu toții numele cuiva, un număr de telefon important sau poate chiar data aniversării nunții noastre. Dar când vine vorba de amintirea lucrurilor importante, cum ar fi un eveniment prețios din copilărie, amintirile noastre sunt exacte și demne de încredere, nu?
Prezentare generală
Deși am putea compara amintirile noastre cu o cameră, păstrând fiecare moment în detaliu perfect exact așa cum s-a întâmplat, tristul fapt este că amintirile noastre seamănă mai degrabă cu un colaj, asamblat uneori grosolan cu înfrumusețarea ocazională sau chiar cu fabricația directă.
Cercetări recente au contribuit la demonstrarea cât de fragilă poate fi memoria umană. Suntem în mod îngrozitor de susceptibili la erori, iar sugestiile subtile pot declanșa amintiri false.
În mod surprinzător, oamenii cu amintiri excepționale sunt încă susceptibili la inventarea lucrurilor fără să-și dea seama.
Cercetare
Într-un experiment celebru efectuat în 1995, expertul în memorie Elizabeth Loftus a reușit să determine 25% dintre participanții săi să creadă o amintire falsă că au fost odată pierduți într-un centru comercial în copilărie. Un alt studiu din 2002 a arătat că jumătate dintre participanți ar putea fi conduși să creadă în mod greșit că au făcut odată o plimbare cu balonul cu aer cald în copilărie, pur și simplu arătându-le „dovezi” foto manipulate.
De cele mai multe ori, aceste amintiri false sunt centrate pe lucruri care sunt destul de banale sau fără consecințe. Evenimente simple, de zi cu zi, care au puține consecințe reale.
Dar, uneori, aceste amintiri false pot avea consecințe grave sau chiar devastatoare. O amintire falsă transmisă în timpul mărturiei penale ar putea duce la condamnarea unei persoane nevinovate pentru o infracțiune. În mod clar, memoria falsă are potențialul de a fi o problemă serioasă, dar de ce se formează exact aceste amintiri incorecte?
Percepție inexactă
Percepția umană nu este perfectă. Uneori vedem lucruri care nu sunt acolo și ne lipsesc lucrurile evidente care sunt chiar în fața noastră. În multe cazuri, se formează amintiri false, deoarece informațiile nu sunt codificate corect în primul rând. De exemplu, o persoană ar putea asista la un accident, dar nu ar avea o vedere clară a tot ceea ce s-a întâmplat.
Relatarea evenimentelor care au avut loc poate fi dificilă sau chiar imposibilă, deoarece nu au asistat de fapt la toate detaliile. Mintea unei persoane ar putea umple „golurile” formând amintiri care nu au avut loc de fapt.
Inferință
În alte cazuri, amintirile și experiențele vechi concurează cu informațiile mai noi. Uneori, amintirile vechi interferează sau modifică noile noastre amintiri și, în alte cazuri, informațiile noi pot face dificilă amintirea informațiilor stocate anterior. Pe măsură ce strângem împreună informațiile vechi, există uneori găuri sau goluri în memoria noastră.
Mintea noastră încearcă să completeze spațiile lipsă, folosind adesea cunoștințele actuale, precum și credințele sau așteptările.
De exemplu, probabil că vă puteți aminti clar unde ați fost și ce făceați în timpul atacurilor teroriste din 11 septembrie. Deși probabil simțiți că amintirile dvs. despre eveniment sunt destul de exacte, există o șansă foarte mare ca amintirile dvs. să fie influențate de știrile ulterioare și de poveștile despre atacuri.
Aceste informații mai noi ar putea concura cu amintirile existente despre eveniment sau ar putea completa informațiile care lipsesc.
Emoții
Dacă ați încercat vreodată să vă amintiți detaliile unui eveniment încărcat emoțional (de exemplu, o ceartă, un accident, o urgență medicală), probabil că vă dați seama că emoțiile vă pot face ravagii în memorie. Uneori, emoțiile puternice pot face o experiență mai memorabilă, dar uneori pot duce la amintiri greșite sau de încredere.
Cercetătorii au descoperit că oamenii tind să fie mai predispuși să-și amintească evenimente legate de emoții puternice, dar că detaliile unor astfel de amintiri sunt deseori suspecte. Relatarea evenimentelor importante poate duce, de asemenea, la o falsă credință în acuratețea memoriei.
Un studiu din 2008 a constatat că emoțiile negative, în special, erau mai susceptibile de a duce la formarea de amintiri false. Alte studii au sugerat că acest efect de memorie falsă are mai puțin de-a face cu emoțiile negative și mai mult de a face cu nivelurile de excitare.
Un studiu din 2007 a constatat că amintirile false au fost semnificativ mai frecvente în perioadele de excitare ridicată decât în perioadele de excitare scăzută, indiferent dacă starea de spirit a fost pozitivă, negativă sau neutră.
Dezinformare
Uneori, informațiile exacte se amestecă cu informații incorecte, care apoi ne distorsionează amintirile pentru evenimente. Loftus a studiat amintirile false din anii 1970 și munca ei a dezvăluit consecințele grave pe care dezinformarea le poate avea asupra memoriei. În studiile sale, participanților li s-au arătat imagini ale unui accident de circulație.
Când au fost întrebați despre eveniment după ce au văzut imaginile, intervievatorii au inclus întrebări de bază sau informații înșelătoare. Când participanții au fost testați ulterior asupra memoriei lor asupra accidentului, cei care au fost hrăniți cu informații înșelătoare au avut mai multe șanse să aibă amintiri false despre eveniment.
Impactul potențial serios al acestui efect de dezinformare poate fi observat cu ușurință în domeniul justiției penale, unde greșelile pot însemna literalmente diferența dintre viață și moarte. Brainerd și Reyna (2005) sugerează că amintirile false din timpul procesului de interogare sunt principala cauză a condamnărilor false.
Atribuirea greșită
Ați amestecat vreodată detaliile unei povești cu cele ale alteia? De exemplu, în timp ce îi spui unui prieten despre ultima ta vacanță s-ar putea să raportezi din greșeală un incident care s-a întâmplat într-o vacanță pe care ai luat-o acum câțiva ani.
Acesta este un exemplu al modului în care atribuirea greșită poate forma amintiri false. Acest lucru ar putea implica combinarea elementelor diferitelor evenimente într-o singură poveste coezivă, amintirea greșită a locului în care ați obținut o anumită informație sau chiar amintirea evenimentelor imaginate din copilăria dvs. și crederea că acestea sunt reale.
Fuzzy Tracing
Atunci când formăm o amintire, nu ne concentrăm întotdeauna asupra detaliilor minunate și ne amintim în schimb de o impresie generală despre ceea ce s-a întâmplat. Teoria urmelor fuzzy sugerează că uneori facem urme textuale ale evenimentelor și alteori facem doar urme esențiale. Urmele verbale se bazează pe evenimentele reale așa cum s-au întâmplat, în timp ce urmele esențiale sunt centrate pe interpretările noastre despre evenimente.
Cum explică acest lucru amintirile false? Uneori, modul în care interpretăm informațiile nu reflectă cu exactitate ceea ce sa întâmplat cu adevărat. Aceste interpretări părtinitoare ale evenimentelor pot duce la amintiri false ale evenimentelor originale.
Gânduri finale
În timp ce cercetătorii încă învață mai multe despre mecanismele din spatele modului în care se formează amintirile false, este clar că memoria falsă este ceva care se poate întâmpla practic oricui. Aceste amintiri pot varia de la trivial la modificarea vieții, de la banal la potențial fatal.
„Aproape două decenii de cercetare privind distorsiunea memoriei nu lasă nici o îndoială că memoria poate fi modificată prin sugestie”, au scris Loftus și Pickerell într-un articol seminal din 1995.
„Oamenii pot fi determinați să-și amintească trecutul în diferite moduri și chiar pot fi conduși să-și amintească evenimente întregi care nu li s-au întâmplat niciodată. continuați să descrieți pseudomemoriile în detaliu substanțial. Aceste descoperiri pun în lumină cazurile în care amintirile false sunt păstrate cu fervoare - ca atunci când oamenii își amintesc lucruri care sunt imposibile din punct de vedere biologic sau geografic. "
