Teoriile conspirației nu sunt un fenomen nou, dar par să se fi ridicat în prim-planul conștiinței în ultimii ani. Unele exemple controversate ale unor astfel de teorii includ credința că atacurile teroriste și împușcăturile în masă au fost evenimente organizate de guvernul SUA.
Alte exemple includ convingerea că industria farmaceutică răspândește în mod intenționat boli sau că vaccinurile provoacă boli, mai degrabă decât să le prevină. Deși s-ar putea părea că aceste credințe sunt rare sau chiar patologice, cercetările au arătat că sunt surprinzător de comune. Un studiu a constatat că jumătate din toți americanii cred în cel puțin o teorie a conspirației.
Ce este o teorie a conspirației?
O teorie a conspirației poate fi definită ca fiind credința că există grupuri care se întâlnesc în secret pentru a planifica și îndeplini scopuri malefice.
Ce explică această credință comună și adesea adânc înrădăcinată conform căreia grupuri puternice, sinistre și secrete conspiră pentru a-i înșela pe alții - în special într-o zi și o epocă în care avem mai mult acces la informații și fapte care ar putea dezbate aceste idei? Cercetătorii suspectează că există o serie de mecanisme psihologice, multe rezultatul proceselor evolutive, care contribuie la aceste credințe.
Într-o lume în care s-ar putea să te simți neputincios și înstrăinat, poate fi atrăgător să crezi că există forțe care complotează împotriva ta și a intereselor tale. Odată ce aceste convingeri prind rădăcini, părtinirile cognitive și comenzile rapide mentale le întăresc și le întăresc. Mulți dintre aceiași factori care alimentează alte tipuri de gândire problematică, cum ar fi credința în paranormal, contribuie, de asemenea, la teoriile conspirației.
Și, deși astfel de idei paranoice nu sunt noi, internetul a contribuit la transformarea vitezei și modului în care se răspândesc. Pentru a înțelege de ce oamenii cred în aceste conspirații, este important să explorați câteva dintre explicațiile psihologice și efectele potențiale pe care aceste credințe le au.
Exemple
Câteva exemple recente de teorii ale conspirației includ:
- Teoria conspirației Pizzagate sugerează că politicienii și elita de la Hollywood sunt angajați într-un ring de trafic sexual al copiilor. Un raport a constatat că 9% dintre respondenți credeau în această conspirație.
- O altă conspirație recentă provine de la QAnon, un site de conspirație de extremă dreaptă care susține că are cunoștințe la nivel înalt despre un „stat profund” secret care lucrează împotriva președintelui Donald Trump.
- Credința că președintele Barack Obama nu s-a născut în Statele Unite a fost găsită ca fiind crezută de 11% dintre cei chestionați într-un studiu.
- O altă conspirație sugerează că miliardarul George Soros face parte dintr-un complot secret pentru destabilizarea guvernului SUA. Aproximativ 9% dintre respondenții dintr-un studiu au indicat că consideră că acest lucru este adevărat.
Explicații
Cercetătorii sugerează că există o serie de motive diferite pentru care oamenii cred în teoriile conspirației. Multe dintre aceste explicații se rezumă la trei factori cheie:
- O nevoie de înțelegere și consecvență (epistemic)
- O nevoie de control (existențială)
- Nevoia de a aparține sau de a te simți special (social)
Motive epistemice
Explicațiile epistemice se referă la dorința de a obține certitudine și înțelegere. Lumea poate părea adesea confuză, periculoasă și haotică. În același timp, oamenii vor să înțeleagă ce se întâmplă și sunt determinați să explice lucrurile care se întâmplă. Acest lucru îi ajută să construiască o înțelegere consecventă, stabilă și clară a modului în care funcționează lumea.
Factori care măresc credința conspirației
- Situații care implică evenimente la scară largă, în care explicații mai banale sau la scară mică par inadecvate
- Situații în care oamenii se confruntă cu suferință din cauza incertitudinii
Când oamenii întâlnesc informații disparate, este firesc să caute explicații care să conecteze punctele. Teoriile conspirației oferă explicații care oferă această legătură.
Ei sugerează, de asemenea, că cauzele subiacente sunt ascunse vizualizării publice. Când se întâmplă lucruri confuze, credincioșii pot presupune că acest lucru se datorează faptului că sunt înșelați intenționat de forțe exterioare. Există, de asemenea, o legătură între convingerile conspirației și nivelurile educaționale. Statutul educațional inferior tinde să fie asociat cu niveluri mai ridicate de credință conspirațională.
Având abilități analitice mai mici și o toleranță mai mică la incertitudine joacă, de asemenea, un rol. Drept urmare, oamenii apelează la teoriile conspirației pentru a oferi explicații pentru evenimente care par confuze sau înspăimântătoare.
Tendința de confirmare poate juca, de asemenea, un rol în dezvoltarea credinței conspirației. Oamenii sunt înclinați în mod natural să caute informații care să le confirme convingerile existente. Prin urmare, atunci când întâlnesc o teorie care susține ceva despre care cred deja că este adevărat, sunt mai predispuși să creadă că și informațiile sunt adevărate.
Motive existențiale
Există, de asemenea, dovezi că oamenii apelează la teoriile conspirației ca un mod de a se simți mai sigur și mai stăpân. Când oamenii se simt amenințați într-un fel, detectarea surselor de pericol poate fi un mod de a face față anxietății.
Ce sugerează cercetarea:
- Un studiu a constatat că persoanele care se simt deprinse din punct de vedere psihologic și sociopolitic sunt mai predispuse să creadă în teoriile conspirației.
- Un alt studiu a constatat că oamenii sunt, de asemenea, mai predispuși să creadă în conspirații atunci când se confruntă cu anxietate.
În timp ce cercetătorii înțeleg aceste motivații existențiale, există puține dovezi că credința în aceste teorii îi ajută pe oameni să satisfacă această nevoie de a simți controlul și autonomia. De fapt, crezând în aceste teorii, oamenii ar putea fi de fapt mai puțin probabil să se angajeze în acțiuni care le-ar spori potențial sentimentul de control (cum ar fi votarea sau participarea la activități politice).
Așadar, deși oamenii pot fi atrași de teoriile conspirației ca un mod de a înțelege lumea și de a se simți mai stăpân pe propriul destin, efectele pe termen lung pot lăsa oamenii să se simtă mai lipsiți de putere decât oricând.
Motive sociale
Oamenii pot fi, de asemenea, motivați să creadă în conspirație din motive sociale. Unii cercetători au emis ipoteza că, crezând în conspirații care descriu grupurile ca opoziție, oamenii sunt capabili să se simtă mai bine cu ei înșiși și cu propriul lor grup social. Cei care cred în conspirație simt că sunt „eroii” poveste, în timp ce cei care conspiră împotriva lor sunt „dușmanul”.
De ce oamenii cred în conspirații
- Ei se află pe partea „pierzătoare” a unei probleme politice.
- Au un statut social mai scăzut datorită veniturilor sau etniei.
- Au experimentat ostracism social.
- Sunt prejudiciați împotriva grupurilor „inamice” pe care le percep ca fiind puternice.
Astfel de descoperiri sugerează că credințele conspirației ar putea apărea ca un fel de mecanism de apărare. Când oamenii se simt dezavantajați, sunt motivați să găsească modalități de a-și spori propriile percepții de sine. A da vina pe alții, legându-i de comploturi răutăcioase, oferă un țap ispășitor pe care să dea vina, îmbunătățind astfel modul în care credincioșii conspirației se privesc.
Credința în conspirații este, de asemenea, înrădăcinată în ceea ce se numește narcisism colectiv. Aceasta este convingerea că propriul dvs. grup social este mai bun, dar mai puțin apreciat, de către alți oameni.
Oamenii care consideră că ei sau grupul lor social au fost victimizați sunt, de asemenea, mai puțin susceptibili să creadă în instituțiile guvernamentale și mai probabil să creadă în conspirații.
Trebuie remarcat și modul în care oamenii întâlnesc și împărtășesc aceste idei. Este ușor să respingeți o poveste împărtășită de o sursă aleatorie în care nu aveți încredere.
Dar când mai mulți oameni din cercul tău social care te do știu și aveți încredere, toți par să creadă aceeași poveste, începe să pară mai puțin ca o conspirație prostească și mai mult ca un fapt de încredere. Împărtășirea acestor tipuri de povești în rețelele noastre conferă credință socială unei astfel de gândiri conspirative.
Efecte
În timp ce cercetătorii au câteva teorii bune despre motivul pentru care oamenii cred în conspirații, este mai puțin clar care sunt efectele finale ale acestor credințe.
Ceea ce au descoperit cercetătorii este că, deși aceste credințe sunt motivate de dorința de a înțelege, de a exercita controlul și de a se simți conectat social, acestea nu sunt efectele pe care oamenii le derivă din convingerile lor. În loc să-și îndeplinească aceste nevoi, cred în conspirații pare pentru a întări sentimentele de confuzie, izolare, lipsă de drept și singurătate.
Este un ciclu distructiv - sentimentele negative contribuie la credința în conspirații, totuși credința în conspirații duce la sentimente negative. A crede în teoriile conspirației erodează încrederea oamenilor în guvernul lor, în liderii lor și în instituțiile lor.
De asemenea, diminuează încrederea în știință și cercetarea însăși. Această neîncredere poate descuraja oamenii să participe la lumile lor sociale. De asemenea, ar putea determina oamenii să înceteze să se vadă pe ei înșiși drept contribuabili valoroși la societate.
În loc să-i ajute pe oameni să facă față sentimentelor de înstrăinare socială și lipsă de drept, convingerile conspiraționale par să creeze un ciclu de neîncredere care duce la o mai mare neputernicire.
Riscuri
A crede în lucruri care nu sunt adevărate prezintă o serie de pericole, care pot avea efecte reale care afectează comportamentul individual și, în cele din urmă, au un impact negativ asupra societății în ansamblu. O reapariție a focarelor de rujeolă din SUA a fost în mare parte atribuită refuzului de a vaccina unele persoane - un refuz care provine în mare parte din credința conspirativă că vaccinurile provoacă autism și alte boli de sănătate.
Eșecul abordării necredințelor periculoase prezintă un potențial pericol pentru sănătatea publică și chiar procesul politic în sine. Convingerile greșite pot duce oamenii să nu se vaccineze, să nu voteze sau, în unele cazuri rare, chiar să se angajeze într-un comportament periculos sau violent.
Depășirea credințelor teoriei conspirației
În epoca dezinformării, găsirea unor modalități de respingere a convingerilor conspiraționale pare mai importantă ca niciodată. Platformele sociale pretind că se înclină asupra celor care se ocupă de conspirații și profită de ele, dar este cu adevărat posibil să schimbi astfel de puncte de vedere odată ce au prins rădăcini? Câteva lucruri de reținut atunci când încerci să schimbi părerea cuiva cu privire la teoria conspirației.
Disputarea unei credințe poate duce la rezistență
O problemă cu care se confruntă atunci când încearcă să infirme teoriile conspirației este că persoanele care dețin aceste credințe tind să suspecteze că există facțiuni angajate în acoperirea acestor activități. Cei care încearcă să dezvăluie convingerile greșite sunt apoi priviți ca pur și simplu actori ai conspirației în sine.
Deși ar putea fi tentant să ne batjocorim pur și simplu teoriile conspirației, în special cele mai ridicole, acest lucru îi determină, de obicei, pe credincioși să se sape în călcâi și să-și aprofundeze angajamentul față de credința lor.
Simțirea în control reduce gândirea conspirativă
Mulți factori care contribuie la credințe conspirative, cum ar fi mediul educațional și personalitatea, nu sunt ușor sau rapid modificați. Cercetătorii au găsit însă o tactică care este eficientă - încurajarea credincioșilor să-și urmărească obiectivele.
Oamenii tind să adopte una din cele două abordări în urmărirea obiectivelor.
- Cei care sunt „axați pe promovare” cred că au puterea și controlul pentru a-și modela viitorul.
- Pe de altă parte, persoanele „axate pe prevenire” sunt mai mult concentrate pe protejarea a ceea ce au deja decât pe realizarea obiectivelor lor.
Deci, ce legătură are asta cu credințele conspirației? Cercetătorii au descoperit că oamenii orientați spre promovare erau mai sceptici și mai puțin susceptibili de a cumpăra conspirații.
De ce? Oamenii care cred că viitorul depinde de propriile acțiuni au o mare acțiune personală și control. Acest sentiment de autonomie și de agenție este cel care face ca oamenii să fie mai puțin susceptibili să creadă în comploturi secrete și în planuri nefaste.
Ceea ce au descoperit cercetătorii a fost, de asemenea, că a da oamenilor o lovitură în direcția unei mentalități mai orientate spre promovare ar putea reduce de fapt credința în conspirații. În termeni practici, promovarea mesajelor care îi ajută pe oameni să se simtă mai în control poate reduce la minimum gândirea conspirativă.
Noteaza
Cercetătorii au solicitat participanților la studiu să își noteze aspirațiile, ceea ce i-a ajutat să se concentreze asupra obiectivelor lor și a ceea ce ar putea face pentru a le atinge. Această activitate simplă încurajează oamenii să adopte o mentalitate mai orientată spre promovare și reduce convingerea conspirației.
În timp ce cercetătorii au reușit să reducă gândirea conspirativă în laborator, cât de aplicabil este acest lucru în lumea reală? În setările la locul de muncă, managerii ar putea folosi această strategie pentru a ajuta la minimizarea îngrijorărilor legate de răcirea apei, a bârfelor de la birou și a fricțiunii interpersonale. Discuțiile periodice care se axează pe obiectivele angajaților și strategiile pentru atingerea acestor obiective pot ajuta lucrătorii să se simtă mai controlați și mai puțin supuși capriciilor corporative.
În ceea ce privește sănătatea publică, organizațiile ar putea începe prin promovarea mesajelor axate pe lucruri realiste pe care oamenii le pot face pentru a-și controla propria sănătate. Construirea acestui tip de mentalitate orientată spre acțiune poate ajuta la descurajarea credinței în conspirații legate de sănătate și la creșterea încrederii între organizațiile medicale și consumatorii de sănătate.
Un cuvânt de la Verywell
Gândirea conspirativă poate fi problematică și periculoasă (Pizzagate, cineva?), Dar acest lucru nu înseamnă că scepticismul față de instituții, marketing și mesaje media nu este justificat. La urma urmei, nu toate conspirațiile sunt false (experimentele Tuskegee și Iran-Contra sunt doar câteva exemple).
Pe măsură ce întâlniți informații din diverse surse, este important să puteți face distincția între teoriile conspirației false și amenințările reale la adresa securității personale. Deși poate fi tentant să ridiculizați credincioșii conspirației, amintiți-vă că acest tip de credințe sunt de fapt destul de comune - probabil chiar credeți în unele dintre ele.
Într-o lume în care oamenii simt efectele reale ale dezechilibrelor de putere și neîncrederii în conducere, teoriile conspirației vor înflori în mod natural. Aceasta înseamnă că descurajarea acestui tip de gândire nu este întotdeauna ușoară.
