Teoria excitației motivației

Cuprins:

Anonim

Ce ne motivează să facem lucrurile pe care le facem? Există multe teorii ale motivației, dintre care una se concentrează pe nivelurile de excitare. Teoria excitării motivației sugerează că oamenii sunt determinați să efectueze acțiuni pentru a menține un nivel optim de excitare fiziologică.

Care este exact nivelul optim de motivație? Ei bine, variază de la un individ la altul. Unii oameni pot necesita un nivel mai ridicat de excitare, ceea ce i-ar putea motiva să caute activități interesante și stimulante. Alte persoane se pot descurca mai bine cu niveluri de excitare mult mai scăzute, astfel încât s-ar putea simți obligate să caute activități liniștitoare și relaxante.

Ce este teoria motivației excitării?

Conform teoriei motivației excitării, fiecare persoană are un nivel unic de excitare potrivit pentru ei. Când nivelurile noastre de excitare scad sub aceste niveluri optime personalizate, căutăm un fel de stimulare pentru a le ridica.

De exemplu, dacă nivelul nostru scade prea jos, am putea căuta stimulare ieșind la un club de noapte cu prietenii. Dacă aceste niveluri devin prea ridicate și suntem supraestimulați, am putea fi motivați să selectăm o activitate relaxantă, cum ar fi plimbarea sau puiul de somn.

Una dintre ipotezele cheie ale teoriei excitării este că suntem motivați să urmărim acțiuni care ne ajută să menținem un echilibru ideal.

Când devenim excitați excesiv, căutăm activități liniștitoare care ne ajută să ne calmeze și să ne relaxeze. Dacă ne plictisim, ne îndreptăm în căutarea unor activități mai revigorante care să ne energizeze și să ne trezească. Totul este să obții un echilibru corect, dar acel echilibru este unic pentru fiecare individ.

Teoria excitării împărtășește unele elemente comune cu teoria reducerii impulsului. Dar, în loc să ne concentrăm pe reducerea tensiunii, teoria excitării sugerează că suntem motivați să menținem un nivel ideal de excitare.

Caracteristici cheie

Există mai multe trăsături ale teoriei excitării motivației care distinge această linie de gândire.

Nivelurile de excitare sunt extrem de individuale

Nivelurile optime de excitare variază de la un individ la altul. Există mulți factori care ar putea influența nivelurile optime de excitare ale fiecărei persoane, inclusiv genetica, experiența și starea de spirit actuală.

Preferințele dvs. de excitare, în general, pot fi specificate de structura genetică, dar factorii de mediu pot juca, de asemenea, un rol în modul în care vă simțiți în orice moment. O persoană poate avea nevoi de excitare foarte mici, în timp ce o altă persoană ar putea necesita niveluri foarte ridicate.

Comportamentul este motivat de nivelurile de excitare

Persoana cu nevoi mici de excitare ar putea fi motivată să desfășoare activități simple, cum ar fi croșetarea sau vizionarea unui film, pentru a-și menține nivelul de excitare. Individul cu nevoi mari de excitare, pe de altă parte, ar putea fi motivat să caute activități riscante sau palpitante, cum ar fi curse cu motociclete sau parașutism, pentru a-și menține nivelurile ideale.

Dacă trebuie să vă ridicați nivelul de excitare, puteți:

  • Angajați-vă în activitate fizică
  • Socializează cu prietenii
  • Încercați ceva nou și interesant
  • Urmăriți un film plin de acțiune

Dacă trebuie să reduceți nivelul de excitare, puteți:

  • Bucurați-vă de un hobby relaxant
  • Citește o carte
  • Face baie
  • Trage un pui de somn

Indiferent care sunt nevoile tale de excitare, vei fi motivat să acționezi pentru a menține aceste niveluri. Dacă aveți nevoie de mai multă excitare, veți continua acțiuni menite să ridice aceste niveluri. Dacă aveți nevoie de mai puțin, veți căuta modalități de a vă liniști și relaxa.

Performanța influențează excitația

Una dintre afirmațiile teoriei motivației excitării este că nivelurile noastre de excitare ne pot influența performanța. Dar din nou, echilibrul este cheia.

Nivelurile mai mari de excitare ne pot ajuta uneori să obținem performanțe mai bune, dar poate afecta și performanța dacă nivelurile de excitare sunt prea mari.

Acest concept este denumit în mod obișnuit Legea Yerkes-Dodson. Legea prevede că nivelurile crescute de excitare vor îmbunătăți performanța, dar numai până la atingerea nivelului optim de excitare. În acel moment, performanța începe să sufere odată cu creșterea nivelului de excitare. În plus, dacă faceți o sarcină complexă, nivelurile ridicate sau scăzute de excitare vă vor afecta mai mult decât dacă faceți ceva simplu.

Majoritatea studenților au experimentat acest fenomen atunci când susțin examenele finale. Creșterea excitării poate duce la o performanță mai bună a testelor, ajutându-vă să rămâneți atent, concentrat și atent. Excitația excesivă poate duce la anxietate la test și vă poate lăsa nervos și incapabil să vă concentrați asupra testului. Când nivelurile de excitare sunt foarte mari sau foarte scăzute, performanța tinde să fie mai slabă.