Teoria lui Piaget sugerează că copiii progresează printr-o serie de patru etape diferite ale dezvoltării cognitive. Aceste etape cuprind numeroase aspecte ale dezvoltării mentale, inclusiv raționamentul, limbajul, morala și memoria. Piaget credea că copiii joacă un rol activ în această dezvoltare cognitivă, construind cunoștințe pe măsură ce interacționează cu lumea.
Etapa senzoriomotorie este cea mai timpurie din teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget. El a descris această perioadă ca un moment de creștere și schimbare imensă.
Prezentare generală
În timpul acestei faze inițiale de dezvoltare, copiii folosesc abilitățile și abilitățile cu care s-au născut (cum ar fi privirea, suptul, apucarea și ascultarea) pentru a afla mai multe despre mediu. Cu alte cuvinte, ei experimentează lumea și dobândesc cunoștințe prin simțurile și mișcările lor motorii. Prin încercări și erori, copiii descoperă mai multe despre lumea din jurul lor.
Piaget a ales să numească acest stadiu stadiul „senzorimotor”, deoarece prin simțuri și abilități motorii bebelușii dobândesc o înțelegere de bază a lumii din jurul lor. Abilitățile pe care un copil se naște cu vederea, auzul, mirosul, gustul și atingerea, combinate cu capacități fizice care continuă să se dezvolte - inclusiv atingerea, apucarea și degustarea - permit copiilor să interacționeze și să-și construiască conștientizarea de sine și de ceea ce este în jur lor.
Pe măsură ce copiii interacționează cu mediul lor, trec printr-o cantitate uimitoare de creștere cognitivă într-o perioadă relativ scurtă de timp - stadiul senzorimotor durează de la naștere până la aproximativ 2 ani.
Substadiile
După cum poate atesta orice părinte sau îngrijitor, o mare parte a învățării și dezvoltării se întâmplă în primii doi ani din viața unui copil. Etapa senzoriomotorie poate fi împărțită în șase subetape separate care se caracterizează prin dezvoltarea unei noi abilități:
Reflexe (0-1 lună)
În timpul acestui subetaj, copilul înțelege mediul înconjurător doar prin reflexe înnăscute, cum ar fi suptul și privirea.
Reacții circulare primare (1-4 luni)
Acest subetaj implică coordonarea senzației și a noilor scheme. De exemplu, un copil își poate suge degetul mare din greșeală și apoi poate repeta intenționat acțiunea. Aceste acțiuni se repetă deoarece copilul le găsește plăcute.
Reacții circulare secundare (4-8 luni)
În timpul acestui subetaj, copilul devine mai concentrat asupra lumii și începe să repete intenționat o acțiune pentru a declanșa un răspuns în mediu. De exemplu, un copil va ridica în mod intenționat o jucărie pentru a o pune în gură.
Coordonarea reacțiilor (8-12 luni)
În timpul acestui subetaj, copilul începe să arate acțiuni clar intenționate. De asemenea, copilul poate combina scheme pentru a obține efectul dorit. Copiii încep să exploreze mediul înconjurător și adesea vor imita comportamentul observat al altora. Înțelegerea obiectelor începe și în acest timp, iar copiii încep să recunoască anumite obiecte ca având calități specifice. De exemplu, un copil s-ar putea să-și dea seama că un zăngănit va scoate un sunet atunci când este agitat.
Reacții circulare terțiare (12-18 luni)
Copiii încep o perioadă de experimentare de încercare și eroare în timpul etapei a cincea. De exemplu, un copil poate încerca diferite sunete sau acțiuni ca o modalitate de a atrage atenția unui îngrijitor.
Gândire reprezentativă timpurie (18-24 luni)
Copiii încep să dezvolte simboluri pentru a reprezenta evenimente sau obiecte din lume în subetajul senzorimotor final. În acest timp, copiii încep să se îndrepte spre înțelegerea lumii prin operații mentale, mai degrabă decât prin acțiuni.
Permanența obiectului
Potrivit lui Piaget, dezvoltarea permanenței obiectelor este una dintre cele mai importante realizări în stadiul senzoriomotor al dezvoltării.
Permanența obiectelor este înțelegerea copilului că obiectele continuă să existe, chiar dacă nu pot fi văzute sau auzite.
Imaginați-vă un joc de peek-a-boo, de exemplu. Un copil foarte tânăr va crede că cealaltă persoană sau obiect a dispărut de fapt și va acționa șocat sau uimit atunci când obiectul reapare. Copiii mai în vârstă care înțeleg permanența obiectului își vor da seama că persoana sau obiectul continuă să existe chiar și atunci când nu este văzut.
Acesta este un exemplu clasic al modului în care, în această etapă, cunoașterea copilului despre lume este limitată la percepțiile sale senzoriale și activitățile motorii și modul în care comportamentele sunt limitate la răspunsuri motorii simple cauzate de stimuli senzoriali.
Un cuvânt de la Verywell
Stadiul senzorimotor servește ca bază importantă în dezvoltare și oferă copiilor abilitățile de care au nevoie pe măsură ce progresează în etapa următoare a dezvoltării. Pe măsură ce copiii intră în etapa următoare începând cu aproximativ doi ani, încep să dezvolte gândirea simbolică, permițându-le să îmbunătățească abilitățile de limbaj, imaginație și memorie.
Ce se întâmplă în etapa preoperatorie?