Un stigmat este un termen folosit pentru a descrie credințe false și evaluări negative plasate asupra unei persoane pe baza unei anumite caracteristici. Una dintre provocările de a trăi cu tulburare de panică este învățarea de a face față stigmatului legat de a avea o boală mintală. Mulți oameni pot discrimina persoanele care suferă de tulburări de panică din cauza lipsei de înțelegere, a noțiunilor preconcepute și a altor părtiniri.
A fi stigmatizat pentru că aveți tulburare de panică vă poate afecta relațiile, cariera și sentimentul de auto-valoare. A fi judecat aspru de alții pentru starea dumneavoastră vă poate împiedica, de asemenea, să căutați tratamentul de care aveți nevoie. În ciuda acestor potențiale eșecuri, există modalități prin care puteți face față stigmatizării tulburării de panică.
Înțelegerea faptelor despre tulburarea de panică
Stigmatul tulburării de panică este adesea legat de lipsa de cunoștințe a publicului larg cu privire la această afecțiune. Există multe concepții greșite despre tulburarea de panică care pot contribui la prejudecăți și presupuneri false. De exemplu, unii oameni pot crede că cei care suferă de tulburări de panică doar reacționează excesiv. Alții pot crede că persoanele cu tulburări de anxietate sunt fragile sau instabile din punct de vedere emoțional.
Educarea te poate ajuta să contracarezi răspunsurile negative pe care le-ai auzit. Adunați cât mai multe informații, cum ar fi învățarea despre simptomele tulburării de panică, diagnostic și opțiuni de tratament.
A avea cunoștințe cât mai exacte și actualizate despre tulburarea de panică vă poate ajuta să faceți față percepțiilor și judecăților false ale celorlalți.
Cei dragi
Datorită stigmatizării asociate bolilor mintale, cei dragi pot simți, de asemenea, un sentiment de rușine în legătură cu starea dumneavoastră. Prietenii și familia vă pot încuraja să vă ascundeți simptomele sau să sugerați că le puteți controla cu ușurință. Chiar și cei dragi bine intenționați pot face greșeala de a păstra concepții greșite despre tulburarea de panică. Mai mult decât atât, stigmatul de a avea o boală mintală vă poate împiedica să spuneți prietenilor și familiei despre starea dumneavoastră.
Este posibil să trebuiască să practicați iertarea pentru a trece peste posibilele judecăți negative ale celor dragi. Nu trebuie să fie dificil să le spui altora despre starea ta, dar este important să fii atent cu cine să le împărtășești aceste informații. Cel mai bine este să le spui doar celor dragi pe care îi simți în siguranță.
Luați-vă timp explicând starea dvs. prietenilor și familiei de încredere.
Cariera ta
Stigmatul tulburării de panică vă poate afecta cariera în numeroase moduri. De exemplu, puteți încerca să vă păstrați starea secretă, temându-vă cum vă pot judeca colegii dacă știu. Poate simți că ai pierde oportunitățile sau ai fi tratat diferit dacă colegii tăi ar fi conștienți de starea ta.
Adevărul dificil este că persoanele cu boli mintale pot suferi discriminări la locul de muncă. Aceste tipuri de judecăți provin de obicei dintr-o lipsă de cunoștințe și înțelegere cu privire la tulburarea de panică. Abordarea acestei stigmatizări în timp ce lucrați va implica învățarea modului de gestionare a afecțiunii dvs., astfel încât să nu vă interfereze cu munca. Pentru a face față simptomelor tulburării de panică atunci când vă aflați la locul de muncă, fiți pregătiți cu un plan privind abilitățile de coping pe care le veți folosi pentru a vă controla simptomele în timp ce lucrați.
Stimă de sine
Este ușor să te apleci asupra ta atunci când se pare că alții te judecă. Abordarea stigmatizării bolilor psihice poate contribui la auto-judecăți negative. De exemplu, s-ar putea să te învinovățești pentru starea ta sau poate te etichetezi ca „nevrotic” sau „nebun”. Stigmatizarea te va face mai dificilă și va contribui potențial la scăderea stimei de sine.
Depășește gândirea negativă și autoevaluările observând mai întâi vorbirea de sine. Dacă descoperiți că percepțiile distructive despre dvs. vă domină procesul de gândire, încercați să le înlocuiți cu gânduri mai utile. De exemplu, poate vă gândiți la voi înșivă: „Anxietatea mea mă face să par ciudat pentru ceilalți” sau „Sunt puțin probabil pentru că am tulburări de panică”. Încercați să transformați aceste gânduri în afirmații mai pozitive, cum ar fi „Simptomele mele pot fi mai puternice decât majoritatea, dar mulți oameni se pot raporta la sentimente de anxietate” sau „Sunt o persoană puternică care continuă să lucreze la problemele mele cu anxietatea”.
Poate fi nevoie de multă practică, dar cu cât prindeți și înlocuiți mai mult vorbirea de sine negativă, cu atât vă veți simți mai bine despre voi înșivă.
Găsirea ajutorului de care aveți nevoie
Stigmatul asociat cu a trăi cu o tulburare de anxietate poate împiedica un bolnav de panică să caute tratament. Cu toate acestea, obținerea unui diagnostic și tratament adecvat vă poate ajuta să vă gestionați simptomele și să reveniți la nivelurile anterioare de funcționare.
Ghid de discuții despre tulburarea de panică
Obțineți ghidul nostru imprimabil pentru a vă ajuta să puneți întrebările corecte la următoarea întâlnire cu medicul dumneavoastră.
Descărcați PDF
Dacă credeți că aveți simptomele tulburării de panică, cel mai bine este să vă adresați medicului dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă va putea ajuta să începeți cu un plan de tratament și să vă îndreptați spre recuperare.
5 fapte despre tulburarea de panică