Atacurile de panică sunt cel mai frecvent simptom asociat cu diagnosticul tulburării de panică. Cu toate acestea, pot apărea cu o varietate de tulburări de anxietate și dispoziție, precum și cu alte afecțiuni medicale. Atacurile de panică se pot întâmpla și ca răspuns la evenimente specifice sau situații stresante.
Prezentare generală
Un atac de panică poate fi descris ca un sentiment intens de frică sau nervozitate extremă, care este provocat brusc. De obicei, aceste sentimente de teroare și reținere apar fără avertisment și sunt disproporționate față de orice amenințare sau pericol real.
Atacurile de panică durează adesea pentru o scurtă durată. Cu toate acestea, efectele unui atac de panică pot persista câteva ore după atacul inițial.
Atacurile de panică implică o combinație de simptome emoționale, cognitive și fizice. De exemplu, atunci când se confruntă cu un atac de panică, o persoană se poate simți jenată sau tulburată de simptomele sale. Pot apărea o varietate de simptome somatice, inclusiv transpirație, tremurături și dureri în piept.
Persoana se poate teme că ar putea pierde controlul asupra corpului sau minții. În general, aceste simptome pot duce la sentimente de teroare, determinând persoana să dorească să scape din situația sa.
Diagnosticarea atacurilor de panică
Manualul de diagnosticare și statistic al tulburărilor mentale, ediția a V-a (DSM-5) enumeră un set de criterii distincte pentru atacurile de panică. Potrivit DSM, un atac de panică implică o frică bruscă însoțită de patru sau mai multe dintre următoarele simptome.
Simptome de atac de panică
- Dureri în piept
- Frisoane sau bufeuri
- Derealizarea sau depersonalizarea
- Transpirație excesivă
- Teama de a muri
- Teama de a pierde controlul sau de a înnebuni
- Senzație de amețeală, instabilitate, amețeală sau leșin
- Senzație de sufocare
- Senzații de amorțeală sau senzații de furnicături
- Palpitații cardiace sau ritm cardiac accelerat
- Greață sau dureri abdominale
- Respirație scurtă
- Tremurând sau tremurând
De asemenea, medicul dumneavoastră va dori să excludă posibilitatea apariției oricăror afecțiuni medicale separate sau afecțiuni conexe și care apar simultan.
Tulburările de anxietate se numără printre cele mai frecvente condiții de sănătate mintală și afectează femeile de aproximativ două ori mai mult decât bărbații. Din această cauză, experții recomandă ca femeile și fetele cu vârsta de peste 13 ani să fie supuse unei examinări de rutină a anxietății. Atacurile de panică și anxietatea se pot agrava în timp, astfel încât intervențiile anterioare sunt importante pentru îmbunătățirea sănătății și a bunăstării.
Sunt la fel toate atacurile de panică?
Nu toate atacurile de panică sunt experimentate în același mod. Următoarele descriu un mod în care sunt clasificate atacurile de panică:
- Atacuri de panică așteptate (cued): Aceste atacuri apar atunci când o persoană este supusă sau anticipează un anumit declanșator. De exemplu, o persoană cu frică de înălțime poate avea un atac de panică atunci când se află în interiorul unei clădiri înalte.
- Atacuri de panică predispuse situaționale: Aceste atacuri sunt similare cu atacurile de panică, dar nu apar întotdeauna după supunerea la o situație temută. De asemenea, aceste atacuri nu apar întotdeauna în momentul în care persoana este expusă declanșatorului. De exemplu, o persoană care se teme să zboare poate să nu aibă întotdeauna un atac de panică în timp ce se află într-un avion sau poate să aibă unul după ce se află într-un zbor.
- Atacuri de panică neașteptate (fără indicii): Aceste atacuri apar brusc fără indicii interne sau externe.
-
Atac de panică neașteptat care are loc „din senin”
-
Atac de panică după expunerea la declanșator (gând sau experiență înspăimântătoare)
Am tulburare de panică?
A avea atacuri de panică nu înseamnă neapărat că o persoană are tulburări de panică. Persoanele care au tulburări de panică se confruntă cu atacuri de panică recurente și neașteptate, dar atacurile de panică sunt, de asemenea, frecvente printre alte tulburări de anxietate, inclusiv tulburarea de anxietate socială (SAD), tulburarea de stres post-traumatică (PTSD) și fobiile specifice.
Atacurile de panică sunt tratabile?
Atacurile de panică sunt un simptom tratabil. De obicei, opțiunile de tratament vor fi orientate către cauza principală și pot implica o combinație de medicamente și psihoterapie.
Medicamentele prescrise pentru simptomele atacurilor de panică includ benzodiazepinele, un tip de medicament anti-anxietate care poate oferi ameliorare rapidă a simptomelor de panică și antidepresive care în timp scad frecvența și intensitatea simptomelor de panică. Psihoterapia vă poate ajuta să vă explorați temerile și să învățați să vă gestionați senzațiile fizice înspăimântătoare.
Strategii utile de coping
Există, de asemenea, numeroase strategii de auto-ajutor pentru a trece printr-un atac de panică. Unele dintre cele mai frecvente tehnici includ:
- Exerciții de respirație
- Desensibilizare
- Relaxare musculară progresivă
- Vizualizare
Dacă vă confruntați cu atacuri de panică, este important să căutați ajutor profesional. Cu cât vei fi tratat mai devreme, cu atât vei avea mai multe șanse de a obține o ușurare și vei începe să-ți gestionezi atacurile de panică.
Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă vă confruntați cu atacuri de panică sau alte simptome de anxietate, contactați serviciul de asistență națională pentru asistență pentru abuzul de substanțe și sănătatea mintală (SAMHSA) la 1-800-662-4357 pentru informații despre facilitățile de asistență și tratament din zona dvs.
Pentru mai multe resurse de sănătate mintală, consultați baza noastră de date națională de asistență.