Gândirea dicotomică, cunoscută și sub numele de „gândire albă sau neagră”, este un simptom al multor afecțiuni psihiatrice și tulburări de personalitate, inclusiv tulburarea de personalitate la limită (BPD). Gândirea dihotomică contribuie la problemele interpersonale și la instabilitatea emoțională și comportamentală.
Caracteristicile gândirii dicotomice
Multe persoane experimentează uneori gândirea dihotomică, dar poate fi o problemă atunci când concluziile extreme despre tine, alte persoane sau circumstanțe interferează cu stabilitatea ta emoțională, relațiile și deciziile tale.
Dacă majoritatea gândurilor tale se descompun în negru sau alb, bun sau rău și totul sau nimic, atunci este posibil să ai o tendință puternică spre gândire dihotomică.
Această gândire extremă poate provoca reacții exagerate grave sau răspunsuri emoționale și poate duce la consecințe semnificative dacă ai tendința de a te comporta impulsiv ca răspuns la sentimentele tale extreme. Fie că este vorba de întreruperea unei relații sau de o performanță slabă la locul de muncă, gândirea dihotomică vă poate afecta calitatea vieții.
Gândire dicotomică și tulburare de personalitate la limită
BPD este o afecțiune cu care este dificil să trăiești. BPD este adesea dificil de diagnosticat, deoarece persoanele care o au pot experimenta modificări extreme ale dispoziției și comportament neregulat, dar, în general, nu se pot vedea pe ei înșiși ca având o problemă și, în schimb, îi consideră pe ceilalți ca fiind problema. Persoanele cu BPD sunt mai predispuse să afișeze gândire dihotomică decât persoanele care nu au BPD.
Exemple de gândire dicotomică
Gândirea dihotomică poate provoca conflicte și agitație, perturbându-vă propriul sentiment interior de pace și perturbând pacea dintre voi și ceilalți. Dacă aveți BPD, este posibil să experimentați gândirea dihotomică, fără să vă dați seama.
De exemplu, s-ar putea să rețineți frecvent că vă vedeți ca un succes remarcabil sau un eșec major bazat pe laudele sau criticile altora.
O persoană cu gândire dihotomică poate întâlni un nou coleg la serviciu. La început, colegul de muncă este privit ca uimitor, perfect și mai bun decât orice alt coleg sau prieten întâlnit până acum. Persoanele cu gândire dihotomică tind să aibă preferate și să creadă că totul despre o persoană sau un lucru preferat este superior celorlalți. Cu toate acestea, pe măsură ce timpul trece, cineva cu gândire dihotomică poate să se întoarcă brusc în extrema opusă.
Dacă este ignorată de coleg sau dacă colegul se comportă într-un mod dezamăgitor, o persoană cu gândire dihotomică poate pierde respectul sau îl urăște pe acest coleg preferat anterior, incapabil să susțină relații care nu sunt distinct „iubire” sau „ură”. Acest lucru poate duce la manipularea cu ușurință de către cei care sunt priviți ca „buni” sau la despărțirea bruscă a prietenilor și a relațiilor romantice.
În unele cazuri, gândirea dihotomică poate duce la probleme financiare. Achizițiile impulsive și lipsa unei judecăți echilibrate la locul de muncă și în viața personală pot avea consecințe grave.
Tratamentul gândirii dicotomice
Gândirea dicotomică și BPD pot fi foarte dăunătoare, împiedicându-vă să trăiți o viață bogată și plină. Există tratamente pentru ambele afecțiuni. Dacă aveți simptome, este recomandat să căutați un profesionist din domeniul sănătății care este instruit și are experiență în tratarea tulburărilor de personalitate limită.
În timpul sesiunilor de terapie, terapeutul sau psihologul vă poate cere să discutați exemple din experiența dvs. zilnică și să discutați despre diferite perspective. Dacă de multe ori gândești extrem, terapeutul tău te poate ajuta să identifici terenul de mijloc, prezentându-ți un nou mod de gândire mai echilibrat. Pe măsură ce progresați, veți învăța să vă luați în considerare propriile ipoteze, punându-vă următoarele întrebări înainte de a permite gândurilor voastre să vă supere:
- Există dovezi care să susțină gândurile mele?
- Am în vedere toate unghiurile sau las lucrurile în afara lor?
- Presupunerea mea ar putea fi contestată de altcineva? Cum?
- Vedeți toți ceilalți așa?
- Sunt corect cu ceilalți în a face această opinie?
Făcând un pas înapoi, puteți construi abilitățile necesare pentru a învăța să formați o percepție mai realistă a relațiilor și a mediului înconjurător.
Dacă recunoașteți că aveți tendința către gândirea dihotomică, este de asemenea important să evitați să acționați asupra gândurilor extreme sau să luați decizii bruște. S-ar putea să doriți să scrieți lucrurile sau să le discutați cu un prieten sau terapeut de încredere. Acești pași vă pot oferi timp să vă luați în considerare deciziile și să obțineți feedback de la o sursă neutră înainte de a lua măsuri care ar putea provoca daune relațiilor dvs. sau finanțelor.