Sigmund Freud este tatăl psihanalizei și este uneori considerat tatăl psihologiei moderne. Ideile și conceptele sale au încercat să explice dinamica minții inconștiente. Conform teoriei structurale a lui Freud, mintea constă din trei părți: id-ul, ego-ul și super-ego-ul.
Ce este o fobie?
O fobie este o teamă copleșitoare și nerezonabilă față de un obiect sau situație care prezintă puțin pericol real, dar provoacă anxietate și evitare. Spre deosebire de anxietatea scurtă pe care o simt majoritatea oamenilor atunci când susțin un discurs sau fac un test, fobia este de lungă durată, provoacă reacții fizice și psihologice intense și vă poate afecta capacitatea de a funcționa normal la locul de muncă sau în mediile sociale.
Există mai multe tipuri de fobii. Unii oameni se tem de spații mari, deschise. Alții sunt incapabili să tolereze anumite situații sociale. Și totuși, alții au o fobie specifică, cum ar fi frica de șerpi, albine, lifturi sau zbor.
Nu toate fobiile au nevoie de tratament. Dar dacă o fobie vă afectează viața de zi cu zi, sunt disponibile mai multe terapii care vă pot ajuta să vă depășiți temerile - adesea permanent.
Părți ale minții
Id-ul este porțiunea primară a minții. Este inerent egocentric și este baza emoțiilor. Superego-ul este cel mai înalt nivel al conștiinței, adoptând judecăți de valoare și introducând astfel de sentimente de ordin superior precum vinovăția. Eul este mintea rațională, care acționează ca un purtător de poartă și moderator între id și supra-ego.
Eul este, de asemenea, mintea conștientă și trezită. Prin urmare, este responsabilitatea eului să modereze comportamentul în moduri care sunt în concordanță cu așteptările și normele societății. Dacă id-ului i se permite să ia decizii necontrolate, atunci ego-ul este atacat de super-ego. Pe de altă parte, dacă super-ego-ului este dat frâu liber, atunci id-ul se va simți atacat și va da lovitură.
Rezolvarea conflictului
Eul încearcă să moduleze aceste obiective conflictuale utilizând o serie de mecanisme de coping. Represia și sublimarea sunt două dintre cele mai frecvente.
În represiune, ego-ul încearcă să „uite” că conflictul există. Hipnotiștii care pretind că aduc amintiri reprimate își bazează munca pe teoria freudiană a represiunii.
În sublimare, ego-ul încearcă să recanalizeze o unitate inacceptabilă într-o priză mai utilă din punct de vedere social. Această tehnică este demonstrată într-un mod plin de umor în personajul lui Orin Scrivello, dentistul sadic din filmul Micul magazin al ororilor.
Teoria fobiilor
Teoria psihanalitică a fobiilor se bazează în mare parte pe teoriile represiunii și deplasării. Se crede că fobiile sunt produsul unor conflicte nerezolvate între id și supra-ego.
Psihanaliștii cred în general că conflictul își are originea în copilărie și a fost fie reprimat, fie deplasat pe obiectul temut. Obiectul fobiei nu este sursa originală a anxietății.
Tratament
Tratamentul psihanalitic presupune explorarea organizării personalității și reorganizarea ei într-un mod care abordează conflictele și apărările profunde. Conform principiilor psihanalizei, vindecarea fobiei este posibilă numai prin înrădăcinarea și rezolvarea conflictului original.
Psihanaliza este forma de terapie des întâlnită în filmele vechi. Clientul se află în general pe o canapea cu psihanalistul așezat lângă capul său. Psihanalistul nu își injectează propriile opinii, ci îi permite clientului să transfere sentimentele asupra analistului.
Psihanaliza nu este la fel de populară astăzi ca acum câteva decenii, dar este totuși un tratament folosit pentru a aborda problemele adânci de personalitate. Procesul este, în general, lung, deseori durând mulți ani. De asemenea, tinde să fie costisitor, deoarece analiștii trebuie să urmeze o pregătire extinsă după finalizarea pregătirii lor regulate de psihiatrie sau psihologie.