Cultura este un factor care poate avea o influență asupra modului în care oamenii gândesc și se comportă. Un factor pe care psihologii interculturali îl studiază adesea implică diferențele și asemănările dintre culturile individualiste și culturile colectiviste.
Culturile individualiste sunt cele care subliniază nevoile individului asupra nevoilor grupului în ansamblu. În acest tip de cultură, oamenii sunt văzuți ca independenți și autonomi. Comportamentul social tinde să fie dictat de atitudinile și preferințele indivizilor. Culturile din America de Nord și Europa de Vest tind să fie individualiste.
Trăsături de cultură individualistă
Sunt șanse să fi auzit probabil termenii de culturi individualiste și colectiviste înainte, adesea în contextul constatării diferențelor de comportament și atitudine dintre cele două tipuri de societăți. Deci, ce anume diferențiază culturile individualiste de cele colectiviste?
Câteva caracteristici comune ale culturilor individualiste includ:
- A fi dependent de ceilalți este adesea considerat rușinos sau jenant
- Independența este foarte apreciată
- Drepturile individuale ocupă un loc central
- Oamenii pun adesea un accent mai mare pe a ieși în evidență și a fi unic
- Oamenii tind să se bazeze pe sine
- Drepturile indivizilor tind să aibă o prioritate mai mare
În culturile individualiste, oamenii sunt considerați „buni” dacă sunt puternici, independenți, asertivi și independenți. Acest lucru contrastează cu culturile colectiviste în care caracteristicile precum sacrificarea de sine, încrederea, generozitatea și ajutarea altora sunt de o importanță mai mare.
Câteva țări considerate culturi individualiste includ Statele Unite, Germania, Irlanda, Africa de Sud și Australia.
Culturi individualiste vs. colective
Culturile individualiste sunt frecvent comparate și contrastate cu culturi mai colectiviste. Acolo unde colectivismul subliniază importanța grupului și a cooperării sociale, individualismul premiază lucruri precum:
- Autonomie
- Independenţă
- Autosuficiența
- Unicitate
Acolo unde oamenii din culturile colectiviste ar putea fi mai predispuși să apeleze la familie și prieteni pentru a primi sprijin în perioadele dificile, cei care trăiesc în culturi individualiste sunt mai predispuși să meargă singuri.
Culturile individualiste subliniază faptul că oamenii ar trebui să poată rezolva problemele sau să-și atingă obiectivele singuri, fără a fi nevoie să se bazeze pe asistența celorlalți. Oamenii sunt deseori așteptați să se „tragă în sus de bootstraps” atunci când întâmpină eșecuri.
Această tendință de a se concentra asupra identității și autonomiei personale este o parte omniprezentă a unei culturi care poate avea o influență profundă asupra modului în care funcționează o societate. De exemplu, lucrătorii dintr-o cultură individualistă sunt mai predispuși să-și aprecieze propria bunăstare decât binele grupului.
Contrastează acest lucru cu o cultură colectivistă în care oamenii își pot sacrifica propriul confort pentru binele mai mare al tuturor. Astfel de diferențe pot influența aproape fiecare aspect al comportamentului, de la cariera pe care o alege o persoană, produsele pe care le cumpără și problemele sociale de care țin.
Abordările de îngrijire a sănătății, de exemplu, sunt influențate de aceste tendințe. Culturile individualiste subliniază importanța ca fiecare persoană să aibă grijă de sine, fără a depinde de ceilalți pentru asistență. Cei din culturile colectiviste pot, în schimb, să sublinieze împărtășirea sarcinii îngrijirii cu grupul în ansamblu.
Efecte asupra comportamentului
Efectul pe care cultura îl are asupra comportamentului individual este un subiect major de interes în domeniul psihologiei interculturale. Psihologii interculturali studiază modul în care diferiți factori culturali influențează comportamentul individual. De multe ori se concentrează pe lucruri care sunt universale între diferitele culturi ale lumii, precum și pe diferențe între societăți.
Un fenomen interesant pe care psihologii interculturali l-au observat este modul în care oamenii din culturile individualiste se descriu în comparație cu modul în care cei din culturile colectiviste se descriu pe ei înșiși.
Oamenii din societățile individualiste au autoconcepte mai concentrate pe independență decât pe interdependență. Drept urmare, tind să se descrie în termeni de caracteristicile și trăsăturile lor personale unice.
O persoană dintr-o cultură individualistă ar putea spune „Sunt analitic, sarcastic și atletic”. Acest lucru poate fi pus în contrast cu autodescrieri de la oameni care trăiesc în societăți colectiviste, care ar fi mai probabil să spună ceva de genul: „Sunt un soț bun și un prieten loial”.
Cât de mult variază aceste autodescrieri în funcție de cultură? Cercetările efectuate de Ma și Schoenemann au constatat că, în timp ce 60% dintre kenieni (o cultură colectivistă) s-au descris în termeni de roluri în cadrul grupurilor, în timp ce 48% dintre americani (o cultură individualistă) au folosit caracteristici personale pentru a se descrie.
Un cuvânt de la Verywell
Psihologii au devenit mai conștienți de influența puternică pe care cultura o poate avea asupra comportamentului individual și de grup. Pentru a înțelege cât de puternice pot fi aceste influențe, este esențial să analizăm atât asemănările, cât și diferențele dintre culturile colectiviste și individualiste.