Consimțământul informat asigură faptul că pacienții, clienții și participanții la cercetare sunt conștienți de toate riscurile și costurile potențiale implicate într-un tratament sau procedură. Atât pacientul care primește tratament, cât și clientul care îl finanțează trebuie să fie conștienți de orice posibil rău care ar putea apărea.
Pentru ca consimțământul informat să fie considerat valid, participantul trebuie să fie suficient de competent din punct de vedere mental pentru a lua decizia necesară. Consimțământul ar trebui dat voluntar fără constrângere sau înșelăciune.
Elemente ale consimțământului informat în cercetarea psihologică
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, cercetătorii trebuie să facă următoarele pentru a obține consimțământul informat de la participanții la cercetarea psihologică:
- Informați participanții cu privire la scopul cercetării, durata anticipată a studiului și procedurile care vor fi utilizate.
- Participanților trebuie să li se spună că au dreptul să refuze să participe la studiu. De asemenea, trebuie să știe că se pot retrage din experiment în orice moment.
- Participanții trebuie să fie conștienți de eventualele consecințe ale declinului sau retragerii din studiu.
- Participanții trebuie să fie conștienți de eventualele consecințe ale participării la studiu. Aceasta include orice riscuri potențiale, efecte adverse sau disconfort care pot apărea.
- Participanții trebuie să fie conștienți de beneficiile potențiale ale cercetării.
- Orice limitări privind confidențialitatea trebuie divulgate.
- Orice stimulente pentru participare ar trebui identificate clar.
- Participanților trebuie să li se spună cu cine pot contacta dacă au întrebări cu privire la cercetare sau la drepturile participanților la studiu.
Cum obțin cercetătorii consimțământul informat?
Cercetătorii pot obține confirmare scrisă sau verbală pentru a documenta și verifica dacă toți participanții au dat consimțământul informat pentru a participa. În majoritatea cazurilor, cercetătorii utilizează un formular prescris care prezintă toate informațiile solicitate și permite participanților să semneze și să dateze pentru a confirma că au citit și înțeles informațiile.
Consimțământul informat este întotdeauna necesar?
Există câteva cazuri în care APA sugerează că psihologii pot face fără consimțământul informat. Astfel de cazuri includ atunci când există o presupunere rezonabilă că cercetarea nu ar provoca nici o suferință sau vătămare. Un alt caz este atunci când un studiu examinează planurile de învățământ normale sau practicile educaționale.
Studiile care implică chestionare anonime, date de arhivă sau observații naturaliste nu necesită consimțământul informat, atâta timp cât cercetarea nu prezintă riscuri pentru participanți. Chiar și în cazurile în care nu este necesar consimțământul informat, participanții se pot retrage oricând.
Utilizarea înșelăciunii în cercetare
Cum rămâne cu cazurile în care înșelăciunea poate fi o parte integrantă a studiului? În unele cazuri, informarea participanților despre natura experimentului ar putea influența comportamentul lor și, prin urmare, rezultatele.
APA notează că înșelăciunea ar trebui să aibă loc numai dacă utilizarea unor astfel de tehnici este justificată, având în vedere ceea ce s-ar putea obține din efectuarea studiului. Adesea este de datoria unui comitet de revizuire instituțională să stabilească dacă utilizarea înșelăciunii este acceptabilă și acordă permisiunea ca astfel de studii să aibă loc.
Dacă cercetătorii folosesc înșelăciunea ca parte a unui experiment, liniile directoare etice sugerează ca participanții să fie informați cât mai curând posibil despre înșelăciune și despre adevărata natură a experimentului. Odată ce o astfel de înșelăciune a fost dezvăluită, participanților ar trebui să li se ofere și posibilitatea să își retragă datele, dacă doresc acest lucru.