Există multe tipuri diferite de studii științifice care oferă cercetătorilor informații despre modul în care îmbătrânește corpul. Deoarece îmbătrânirea este un proces pe termen lung, cercetarea longitudinală este adesea utilizată pentru a urmări un grup de subiecți pentru o perioadă definită, de obicei ani.
Aceste studii pot implica observarea sau intervenția. Oamenii de știință ar putea folosi cercetări longitudinale pentru a răspunde la întrebări despre efectul anumitor comportamente, cum ar fi exercițiile fizice regulate sau meditația, sau alimentele - cum ar fi ciocolata sau o dietă mediteraneană, de exemplu - asupra sănătății pe termen lung a participanților.
Într-un studiu de observare, nu are loc nicio intervenție. În timp ce participanții răspund la întrebări detaliate despre obiceiul stilului de viață care este investigat sau se fac măsurători, cercetătorii nu sugerează nicio ajustare a obiceiului în sine. În timpul perioadei de studiu, participanții sunt revizitați și chestionați din nou pentru a stabili obiceiurile studiate și efectele lor.
Institutul Național al Cancerului din SUA, de exemplu, definește studiile observaționale ca fiind „în care sunt observați indivizi sau se măsoară anumite rezultate (și) nu se face nicio încercare de a afecta rezultatul (de exemplu, nu se administrează tratament)”. Grupurile pot fi definite (sau alese) în funcție de vârstă, sex, ocupație, unde locuiesc, sau poate grupate în funcție de o boală sau afecțiune (de exemplu, pacienți cu inimă sau supraviețuitori de cancer).
Cercetarea observațională este valoroasă, deoarece permite colectarea informațiilor într-un eșantion de populație mare, pe o perioadă lungă de timp.
Cu toate acestea, există dezavantaje. Sondajele cu privire la factorii stilului de viață depind de faptul că participantul își amintește și raportează cu exactitate propriul comportament. Eliminarea factorilor de confuzie - adică a altor elemente care pot influența rezultatul analizat - este, de asemenea, o provocare pentru cercetătorii care efectuează studii observaționale
Din aceste motive, studiile observaționale sunt cele mai valoroase pentru a afla dacă factorii sunt corelați, mai degrabă decât pentru a determina cu certitudine care comportament a cauzat un anumit rezultat.
De exemplu, multe studii au arătat că persoanele care consumă ciocolată în mod regulat au o incidență mai scăzută a bolilor cardiovasculare, dar cercetările nu au stabilit încă în mod concludent că ciocolata însăși este responsabilă pentru o sănătate mai bună a inimii.
În schimb, un studiu intervențional ar lua două grupuri formate din persoane similare, ar da ciocolată în cantități prestabilite membrilor unui grup, dar nu și celuilalt. În timp, ar fi luate măsurători ale tensiunii arteriale, lipidelor din sânge etc. și cele două grupuri ar fi comparate pentru a trage concluzii despre cauzalitate - adică efectele cauzate de ciocolată.
Studiile observaționale sunt, de asemenea, mai potrivite pentru investigarea efectelor factorilor negativi ai stilului de viață, cum ar fi fumatul sau consumul de alcool, în care cercetarea intervențională (de exemplu, solicitarea subiecților să fumeze sau să bea) nu ar fi etică.