Fenomenul lumii juste este tendința de a crede că lumea este dreaptă și că oamenii primesc ceea ce merită. Deoarece oamenii vor să creadă că lumea este echitabilă, vor căuta modalități de a explica sau raționaliza nedreptatea, învinuind adesea persoana aflată într-o situație care este de fapt victima.
Fenomenul din lumea dreaptă explică de ce uneori oamenii dau vina pe victime pentru propria lor nenorocire, chiar și în situații în care oamenii nu au avut niciun control asupra evenimentelor care le-au lovit.
Just-World Theory și Victim-Blaming
Teoria lumii juste susține că atunci când oamenii sunt victime ale nenorocirii, alții tind să caute lucruri care ar putea explica circumstanțele lor. Cu alte cuvinte, oamenii au o tendință automată de a căuta ceva sau cineva de vină pentru evenimente nefericite. Dar, mai degrabă decât să atribuie pur și simplu o întorsătură proastă evenimentelor ghinionului, oamenii tind să privească comportamentul individului ca pe o sursă de vină.
Dimpotrivă, această credință îi determină și pe oameni să creadă că, atunci când oamenii se întâmplă lucruri bune, este pentru că acei indivizi sunt buni și merită norocul lor fericit. Din această cauză, oamenii care sunt extrem de norocoși sunt adesea văzuți ca meritând mai mult norocul lor. În loc să-și atribuie succesul norocului sau circumstanțelor, oamenii tind să își atribuie averea caracteristicilor intrinseci ale individului. Acești oameni sunt adesea văzuți ca fiind mai inteligenți și muncitori decât oamenii mai puțin norocoși.
Exemple
Exemplul clasic al acestei tendințe se găsește în cartea Iov din Biblie. În text, Iov suferă o serie de nenorociri teribile și la un moment dat fostul său prieten sugerează că Iov trebuie să fi făcut ceva teribil pentru a-și fi meritat nenorocirile. Cercetările publicate în 2012 au arătat o legătură puternică între punctul de vedere al lumii juste și religiozitate.
Exemple mai moderne ale fenomenului lumii juste pot fi văzute în multe locuri. Săracii pot fi acuzați de circumstanțele lor, iar victimele agresiunilor sexuale sunt deseori acuzate de atacul lor, deoarece alții sugerează că propriul comportament al victimei a fost cel care a provocat agresiunea.
Explicații
Deci, de ce se întâmplă fenomenul lumii juste? Există câteva explicații diferite care au fost propuse pentru a o explica:
- Teama de a face față vulnerabilității. Oamenilor nu le place să se gândească la faptul că sunt victimele unei infracțiuni violente. Așadar, atunci când aud despre un eveniment, cum ar fi un asalt sau un viol, pot încerca să atribuie vina pentru comportamentul victimei. Acest lucru permite oamenilor să creadă că pot evita să fie victime ale infracțiunilor doar evitând comportamentele victimelor anterioare.
- Dorința de a minimiza anxietatea. O altă posibilă explicație pentru fenomenul lumii juste este că oamenii vor să reducă anxietatea cauzată de nedreptățile lumii. Crezând că individul este complet responsabil pentru nenorocirea lor, oamenii sunt capabili să continue să creadă că lumea este corectă și dreaptă.
Argumente pro şi contra
Fenomenul lumii juste are unele beneficii. La fel ca alte tipuri de prejudecăți cognitive, acest fenomen protejează stima de sine, ajută la controlul fricii și le permite oamenilor să rămână optimiști cu privire la lume.
Evident, această tendință are și unele dezavantaje majore. Dând vina pe victime, oamenii nu reușesc să vadă cum situația și alte variabile au contribuit la nenorocirile altei persoane. În plus, cercetările publicate în 2017 au arătat o legătură între credința în teoria lumii drepte și comportamentul necinstit. În loc să exprime empatie, fenomenul lumii drepte determină uneori oamenii să fie dezinteresați sau chiar să disprețuiască indivizii cu probleme.
Un cuvânt de la Verywell
Fenomenul lumii corecte ar putea explica de ce uneori oamenii nu reușesc să ajute sau să simtă compasiune pentru persoanele fără adăpost, pentru dependenți sau pentru victimele violenței. Dându-le vina pentru propriile lor nenorociri, oamenii își protejează viziunea asupra lumii ca un loc sigur și corect, dar la un cost semnificativ pentru cei care au nevoie.
Această prejudecată cognitivă poate fi dificil de depășit, dar conștientizarea acesteia poate ajuta. Atunci când faceți atribuții, concentrați-vă pe examinarea tuturor elementelor situației. Aceasta include contabilizarea comportamentului unei persoane, precum și a unor lucruri precum factori de mediu, presiuni societale și așteptări culturale.
