Antrenamentul de inoculare a stresului (SIT) este o formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) pentru tulburarea de stres post-traumatică (PTSD). TCC este o formă frecvent utilizată de psihoterapie (terapia cu vorbire) care vă poate ajuta să recunoașteți și să schimbați gândurile incorecte și / sau negative care v-au influențat comportamentul. Terapia expunerii și terapia de procesare cognitivă sunt alte exemple ale unei astfel de terapii.
Antrenamentul de inoculare a stresului
Așa cum o vaccinare împotriva unei anumite boli vă ajută corpul să răspundă rapid atunci când este expus acelei boli, în același mod, antrenamentul de inoculare a stresului vă pregătește să vă apărați rapid de frica și anxietatea legate de PTSD atunci când sunteți expus la memento-uri sau indicii , care declanșează aceste simptome.
Expunându-vă la forme mai ușoare de stres, încrederea dvs. este sporită, astfel încât să puteți răspunde rapid și eficient atunci când apar indicii legate de traume.
Această formă de psihoterapie se desfășoară de obicei între nouă și 12 ori în sesiuni de 90 de minute care pot implica o persoană sau un grup de terapie. Cu toate acestea, se face în principal individual cu un terapeut.
Tehnici de antrenament de inoculare a stresului
Înveți abilități de coping. Dacă aveți PTSD și primiți pregătire pentru inocularea stresului, terapeutul vă va ajuta să deveniți mai conștienți de factorii declanșatori specifici care vă indică frica și anxietatea legate de traume. În plus, veți învăța o varietate de abilități de coping care sunt utile în gestionarea anxietății, cum ar fi:
- Respirație profundă din diafragmă: Există două părți ale acestei formări de coping-învățare cum să respiri adânc și apoi să o practici între sesiunile de terapie, astfel încât să devină un obicei sănătos.
- Învățând să vorbești în tăcere cu tine însuți: Dacă sunteți ca mulți oameni, cu sau fără PTSD, probabil că faceți acest lucru deja, dar în antrenamentul de inoculare a stresului, învățați să vă concentrați discuțiile interne pe recunoașterea rapidă a gândurilor negative, descurajatoare despre dvs., oprirea lor, și schimbându-le în declarații pozitive, încurajatoare.
- Antrenament de relaxare musculară:: Veți învăța cum să vă relaxați fiecare grup major de mușchi tensionându-le și eliberându-le în modul corect. Aceste exerciții sunt, de asemenea, înregistrate, astfel încât să le puteți practica între sesiunile de antrenament.
- Joc de rol: Aici începeți să practicați tehnicile de coping pe care le-ați învățat. După ce tu și terapeutul dvs. ați stabilit o situație care provoacă anxietate, jucați roluri pentru a face față eficient folosind strategii specifice de gestionare a anxietății.
- Gândirea și schimbarea comportamentelor negative: Aici înveți să-ți folosești imaginația pentru a face față eficientă. Terapeutul dvs. vă ghidează printr-o întreagă situație provocatoare de anxietate, în care recunoașteți cu succes indicii legate de traume și luați măsuri pentru a le preveni să scape de sub control.
De asemenea, înveți să-ți folosești noile abilități. După ce ați identificat indicii care vă pot declanșa anxietatea și frica, terapeutul vă va ajuta să învățați să detectați și să identificați aceste memento-uri imediat ce apar. Acest lucru vă permite să puneți în acțiune abilitățile de învățare nou-învățate imediat pentru a vă gestiona anxietatea și stresul înainte ca acestea să aibă șansa de a scăpa de sub control.
Terapia expunerii
De-a lungul timpului, persoanele cu PTSD pot dezvolta frici de amintiri ale evenimentului lor traumatic. Aceste memento-uri pot fi în mediu. De exemplu, anumite imagini, mirosuri sau sunete pot provoca gânduri și sentimente legate de evenimentul traumatic.
Aceste memento-uri pot fi, de asemenea, sub formă de amintiri, coșmaruri sau gânduri intruzive. Deoarece aceste memento-uri aduc adesea suferință considerabilă, o persoană se poate teme și le poate evita.
Scopul terapiei de expunere este de a ajuta la reducerea nivelului de frică și anxietate legat de aceste memento-uri, reducând astfel evitarea. Este posibil să trebuiască să vă confruntați (sau să fiți expuși) memento-urilor de care vă temeți fără a le evita. Acest lucru se poate face expunându-vă activ la memento-uri, de exemplu, arătându-vă o imagine care vă amintește de evenimentul traumatic, sau prin folosirea imaginației.
Dacă vă confruntați cu frica și anxietatea, puteți afla că anxietatea și frica se vor diminua singure, reducând în cele din urmă măsura în care aceste memento-uri sunt privite ca amenințătoare și temătoare. Terapia expunerii este de obicei asociată cu învățarea diferitelor abilități de relaxare. În acest fel vă puteți gestiona mai bine anxietatea și frica atunci când apare, în loc să o evitați.
Terapia de procesare cognitivă
Terapia de procesare cognitivă (CPT) este eficientă în tratarea PTSD în rândul persoanelor care au suferit un traumatism, cum ar fi agresiunea sexuală, abuzul asupra copiilor, combaterea sau dezastrele naturale. CPT durează de obicei 12 ședințe și poate fi privit ca o combinație de terapie cognitivă și terapie de expunere.
CPT este ca terapia cognitivă prin faptul că se bazează pe ideea că simptomele PTSD provin dintr-un conflict între credințele pre-traume despre tine și lumea (de exemplu, credința că nu ți se va întâmpla nimic rău) și informațiile post-traumă ( de exemplu, trauma ca dovadă că lumea nu este un loc sigur).
Aceste conflicte sunt numite „puncte blocate” și sunt abordate prin următoarea componentă în scrierea CPT despre traume.
La fel ca terapia expunerii, în CPT, vi se cere să scrieți detaliat despre evenimentul dvs. traumatic și apoi să citiți povestea cu voce tare în mod repetat în interiorul și în afara sesiunii. Terapeutul dvs. vă ajută să identificați și să abordați punctele blocate și erorile de gândire, numite uneori „restructurare cognitivă”.
Erorile de gândire pot include, de exemplu, „Sunt o persoană rea” sau „Am făcut ceva pentru a merita acest lucru”. Terapeutul dvs. vă poate ajuta să abordați aceste erori sau puncte blocate, făcându-vă să adunați dovezi pro și contra acestor gânduri.
Dovezi
Toate tratamentele discutate aici s-au dovedit a avea succes în tratamentul PTSD, deși cercetarea este mai puternică în favoarea psihoterapiilor axate pe traume, cum ar fi CPT și terapia de expunere. Care dintre ele este potrivit pentru dvs. depinde de ceea ce vă simțiți cel mai confortabil.
De exemplu, unii oameni nu se simt confortabil când se confruntă activ cu memento-uri ale traumei sau scriu despre o experiență traumatică din trecut. Prin urmare, SIT poate fi o alegere mai bună. Cel mai important lucru este că găsești un terapeut cu care te simți confortabil și cu încredere.
