Aflați comunicarea asertivă în 5 pași simpli

Cuprins:

Anonim

Comunicarea asertivă vă poate consolida relațiile, reducând stresul din conflict și oferindu-vă sprijin social atunci când vă confruntați cu momente dificile. Un „nu” politicos, dar asertiv la cererile excesive din partea celorlalți, vă va permite să evitați supraîncărcarea programului și să vă promovați echilibrul în viață. .

Prezentare generală

Înțelegerea comunicării asertive vă poate ajuta, de asemenea, să vă descurcați mai ușor cu familia, prietenii și colegii dificili, reducând dramele și stresul. În cele din urmă, comunicarea asertivă vă împuternicește să trasați limitele necesare, care vă permit să vă satisfaceți nevoile în relații fără a înstrăina pe ceilalți și fără a lăsa să se strecoare resentimentul și furia.

Acest lucru vă ajută să aveți ceea ce aveți nevoie în relații, permițând în același timp celor dragi să își satisfacă și nevoile. Deși mulți oameni echivalează comunicarea asertivă cu conflictul și confruntarea, asertivitatea permite de fapt oamenilor să fie mai apropiați.

Comunicarea asertivă necesită practică. Mulți oameni confundă asertivitatea cu agresivitatea, dar asertivitatea este de fapt un punct de mijloc echilibrat între agresivitate și pasivitate. Agresivitatea duce la sentimente rănite și relații fracturate.Pasivitatea duce la stres și resentimente și, uneori, chiar la sfârșit.

Îmbunătățiți-vă stilul de comunicare

Învățarea de a vorbi în mod asertiv vă permite să respectați nevoile și drepturile fiecăruia - inclusiv ale voastre - și să mențineți limitele în relații, ajutând în același timp pe ceilalți să se simtă respectați. Acești pași vă pot ajuta să dezvoltați acest stil de comunicare sănătos (și să vă ușurați stresul în viață în acest proces).

1. Fiți factuali în legătură cu ceea ce nu vă place

Când abordați cineva despre un comportament pe care doriți să-l vedeți schimbat, respectați descrierile faptice ale ceea ce a făcut, mai degrabă decât să folosiți etichete negative sau cuvinte care transmit judecăți. De exemplu:

Situatie: Prietenul tău, care obișnuiește să întârzie, a apărut cu 20 de minute târziu pentru o întâlnire la prânz.
Răspuns inadecvat (agresiv): "Ești atât de nepoliticos! Întotdeauna întârzii."
Comunicare asertivă: "Trebuia să ne întâlnim la 11:30, dar acum sunt 11:50."

Nu presupuneți că știți care sunt motivele celeilalte persoane, mai ales dacă credeți că sunt negative. În această situație, nu presupune că prietenul tău a sosit în mod deliberat târziu pentru că nu a vrut să vină sau pentru că își apreciază timpul mai mult decât al tău.

2. Nu judecați sau exagerați

A fi faptic despre ceea ce nu îți place în comportamentul cuiva, fără a supradramatiza sau judeca, este un început important. Același lucru este valabil și pentru descrierea efectelor comportamentului lor. Nu exagerați, etichetați sau judecați; descrie doar:

Răspuns inadecvat: „Acum, prânzul este distrus.”
Comunicare asertivă: „Acum, am mai puțin timp de petrecut la prânz, pentru că mai trebuie să mă întorc la muncă până la 1:00.”

Limbajul corpului și tonul vocii contează în comunicarea asertivă. Lăsați-vă să vă reflecte încrederea: Ridicați-vă drept, mențineți contactul vizual și relaxați-vă. Folosiți un ton ferm, dar plăcut.

3. Folosiți mesajele „I”

Când începeți o propoziție cu „Tu …”, aceasta apare ca o judecată sau un atac și pune oamenii în defensivă. Dacă începeți cu „Eu”, accentul se pune mai mult pe cum vă simțiți și cum sunteți afectat de comportamentul lor.

De asemenea, arată mai multă proprietate asupra reacțiilor dvs. și mai puțină vina. Acest lucru ajută la minimizarea defensivității în cealaltă persoană, modelează actul de a-ți asuma responsabilitatea și te îndreaptă pe amândoi către o schimbare pozitivă. De exemplu:

Tu Mesaj: „Trebuie să oprești asta!”
I Mesaj: „Mi-aș dori dacă ați opri asta.”

Când participați la o discuție, nu uitați să ascultați și să puneți întrebări. Este important să înțelegem punctul de vedere al celuilalt.

4. Puneți totul împreună

Iată o formulă excelentă care pune totul împreună:

„Când (comportamentul lor), îți simt (sentimentele).”

Atunci când este utilizată cu declarații de fapt, mai degrabă decât cu judecăți sau etichete, această formulă oferă o modalitate directă, care nu atacă, mai responsabilă de a informa oamenii cum vă afectează comportamentul. De exemplu: „Când țipi, mă simt atacat”.

5. Enumerați comportamentul, rezultatele și sentimentele.

O variantă mai avansată a acestei formule include rezultatele comportamentului lor (din nou, exprimate în termeni factuali) și arată astfel:

„Când tu (comportamentul lor), atunci (rezultatele comportamentului lor) și eu simt (cum te simți).”

De exemplu: „Când ajungi târziu, trebuie să aștept și mă simt frustrat.”

Sau „Când le spui copiilor că pot face ceva ce le-am interzis deja, o parte din autoritatea mea ca părinte este luată și mă simt subminat”.

Încercați să gândiți câștig-câștig: vedeți dacă puteți găsi un compromis sau o modalitate prin care amândoi să vă satisfaceți nevoile. În cazul prietenului întotdeauna târziu, poate că un alt loc de întâlnire i-ar ajuta să ajungă la timp. Sau puteți alege să faceți planuri numai în momente în care programul dvs. este mai deschis și întârzierea lor nu vă va provoca la fel de mult stres.