Relația dintre PTSD și TOC

Cuprins:

Anonim

Tulburarea de stres posttraumatic (PTSD) și tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) sunt tulburări de anxietate care apar frecvent la persoanele cu antecedente de traume. Cercetările arată că probabilitatea ca o persoană diagnosticată cu TSPT să dezvolte TOC în decurs de un an este de aproximativ 30%.

De asemenea, între 4% și 22% dintre persoanele cu TSPT au, de asemenea, un diagnostic de TOC. Această cifră este mult mai mare decât apariția actuală a TOC la populația generală, care este de aproximativ 1%.

Tratamentul pentru TOC poate varia dacă apare cu PTSD, deci este important să discutați orice traumatism cu terapeutul dumneavoastră. Înainte de a intra în legătura dintre PTSD și TOC, este important să înțelegem elementele de bază ale acestor condiții de sănătate mintală.

Înțelegerea PTSD

PTSD poate apărea la persoanele care au suferit sau au asistat la traume. Trauma este un eveniment care provoacă suferință fizică, emoțională sau psihologică unei persoane. Exemplele pot include:

  • Relatie abuziva
  • Fiind victimizat
  • Accident de mașină
  • Moartea unei persoane dragi
  • Dezastru natural
  • Probleme de relație (de exemplu, un divorț)

O persoană cu PTSD are gânduri persistente și deranjante despre traume, adesea retrăite prin flashback-uri sau coșmaruri.

Diagnosticarea PTSD

Pentru a fi diagnosticată cu PTSD, o persoană trebuie să fie expusă unui eveniment traumatic și să aibă simptome timp de o lună. Aceste simptome pot include:

  • Evitarea amintirilor traumei
  • Experimentarea simptomelor reactive (de exemplu, a fi ușor de tresărit sau a avea izbucniri furioase)
  • Amintiri intense, repetitive
  • Gânduri negative (de exemplu, senzația de detașare de ceilalți)

Înțelegerea TOC

În timp ce mulți oameni au comportamente repetitive sau gânduri conduse, gândurile și comportamentele unei persoane cu TOC sunt persistente și perturbatoare pentru funcționarea zilnică.

Obsesii

Obsesiile sunt gânduri, impulsuri și / sau imagini recurente și persistente care sunt privite ca intruzive și inadecvate. Experiența obsesiilor provoacă suferință și anxietate considerabile pentru o persoană.

Este important să înțelegem că obsesiile din TOC nu sunt doar îngrijorări legate de problemele din viața reală.

Oamenii vor încerca (adesea fără succes) să ignore sau să „împingă” aceste gânduri, impulsuri sau imagini recurente, știind de obicei că sunt nerezonabile și din propria lor minte. Cu toate acestea, persoanele cu TOC nu își pot suprima sau ignora obsesiile.

Compulsii

Compulsiile sunt comportamente repetitive (de exemplu, spălare excesivă a mâinilor, verificare, tezaurizare sau încercarea constantă de a pune lucrurile în jurul tău în ordine) sau ritualuri mentale (de exemplu, rugăciune frecventă, numărare în capul tău sau repetarea constantă a frazelor în mintea ta) că cineva simte că trebuie să facă ca răspuns la experiența gândurilor obsesive.

Compulsiile sunt axate pe încercarea de a reduce sau elimina anxietatea sau de a preveni probabilitatea unui fel de eveniment sau situație de temut. La fel ca obsesiile, o persoană cu TOC știe că aceste constrângeri sunt ilogice, ceea ce provoacă o suferință suplimentară.

Diagnosticarea TOC

Pentru a fi diagnosticată cu TOC, o persoană trebuie să experimenteze mai mult de o oră pe zi de obsesii și / sau compulsiile intruzive și incontrolabile. În plus, aceste obsesii și / sau compulsii trebuie să provoace suferință considerabilă și să afecteze funcționarea, cum ar fi la locul de muncă, la școală sau petrecerea timpului cu prietenii.

Conexiune între PTSD și TOC

Atât cu PTSD, cât și cu TOC, o persoană are gânduri intruzive și apoi se angajează în comportamente de neutralizare pentru a-și reduce anxietatea din aceste gânduri tulburătoare. În PTSD, o persoană încearcă adesea să-și neutralizeze gândurile prin suprimarea sau implicarea în alte comportamente, cum ar fi izolarea și evitarea.

Compulsiile sunt comportamentele neutralizante din TOC. În timp ce comportamentele compulsive (cum ar fi verificarea, ordonarea sau tezaurizarea) pot face o persoană să se simtă mai controlată, sigură și mai puțin anxioasă pe termen scurt, pe termen lung, aceste comportamente nu abordează doar în mod inadecvat sursa anxietății , pot chiar crește cantitatea de anxietate pe care o experimentează cineva.

Persoanele cu TOC care se dezvoltă după traume prezintă un tipar diferit de simptome, inclusiv simptome mai severe, cum ar fi gânduri suicidare, auto-mutilare, tulburare de panică cu agorafobie, tezaurizare, cheltuieli compulsive și anxietate sau depresie mai mare. Cu toate acestea, niciunul dintre aceste comportamente auto-raportate nu este suficient pentru a pune un diagnostic formal.

Tratarea TOC legate de traume

TOC este tratat în mod clasic cu terapie de expunere, în care o persoană este expusă stimulilor care îi provoacă anxietate și apoi este împiedicată să se angajeze în constrângerea lor normală. Dar cu TOC legat de traume sau TOC care coincide cu PTSD, este posibil să aveți nevoie de un alt tip de terapie.

Unii experți folosesc terapia cognitiv-comportamentală (TCC) pentru TOC legat de traume. În acest tip de terapie, o persoană este învățată cum să-și redirecționeze gândurile intruzive despre evenimentul traumatic. Alte forme de terapie axată pe traume, inclusiv terapia de desensibilizare și reprocesare a mișcării ochilor (EMDR) și TCC focalizată pe traume, pot fi de asemenea utile.

Dacă dumneavoastră sau o persoană dragă vă confruntați cu PTSD și / sau TOC, contactați linia telefonică națională de asistență pentru administrarea serviciilor de abuz de substanțe și sănătate mintală (SAMHSA) la 1-800-662-4357 pentru informații despre facilitățile de asistență și tratament din zona dvs.

Pentru mai multe resurse de sănătate mintală, consultați baza noastră de date națională de asistență.

Un cuvânt de la Verywell

Există o limită estompată între TOC și PTSD. Dacă aveți PTSD și / sau TOC, este foarte important să solicitați tratament de la un profesionist din domeniul sănătății mintale. Asigurați-vă că menționați orice antecedente de traume psihologului sau terapeutului dvs., deoarece acest lucru vă poate afecta planul de tratament.