Ce este individualizarea?

Cuprins:

Anonim

Ce este individualizarea?

Când se discută despre dezvoltarea umană, individualizarea se referă la procesul de formare a unei personalități stabile. Pe măsură ce o persoană se individualizează, câștigă un sentiment mai clar al sinelui, separat de părinții lor și de ceilalți din jur. Carl Jung a folosit extensiv termenul de „individualizare” în lucrarea sa privind dezvoltarea personalității.

Acest proces de dezvoltare a unei identități separate este un obiectiv important al adolescenței, dar este ceva care continuă de-a lungul vieții unei persoane.

În lucrarea lui Carl Jung, el a sugerat că acesta era un proces de auto-realizare. De-a lungul vieții, oamenii sunt predispuși să piardă legătura cu anumite aspecte ale adevăratului lor sine. Prin individualizare, ei sunt capabili să integreze aceste aspecte ale lor înșiși cu toate noile lor învățări și experiențe pe care le dobândesc de-a lungul vieții.

Semne de individualizare

Individuarea are loc de-a lungul vieții, dar este o parte importantă a anilor de vârstă între adolescenți și tineri. Când apare individualizarea:

  • Oamenii pot căuta intimitate: În timpul adolescenței, tinerii și adolescenții ar putea dori mai multă intimitate.În acest timp, părinții ar trebui să se obișnuiască cu ideea că copiii lor vor să petreacă timp singuri în dormitoare. Este posibil să nu mai fie la fel de deschiși la ceea ce se întâmplă în timpul școlii sau în prietenii. Pot avea relații romantice sau zdrobiri pe care le păstrează pentru ei înșiși.
  • Se pot concentra asupra lor mai mult decât pe alții: Egocentrismul adolescenților poate apărea din cauza procesului de individualizare.Adolescenții sunt adesea concentrați pe propriile preocupări și pot lupta pentru a vedea lucrurile din perspectiva celorlalți.
  • Oamenii se pot răzvrăti împotriva normelor familiale sau culturale: Tinerii supuși procesului de individualizare se pot rebela, de asemenea, împotriva părinților lor. Dacă părinții lor sunt creștini conservatori, de exemplu, copilul poate începe să își dezvolte interesul pentru budism sau să își anunțe interesul pentru ateism. Copilul poate respinge conservatorismul pentru a îmbrățișa politica liberală.
  • Ei își pot personaliza aspectul: Copiii în acest timp se pot îmbrăca, aranja părul sau asculta muzică pe care părinții lor o obiectează. Părinții nu ar trebui să ia aceste decizii de stil personal.

La maturitate, oamenii pot trece prin perioade de schimbare a modului în care se prezintă lumii. La fel ca în anii adolescenței, s-ar putea să încerce stiluri noi sau chiar să facă schimbări mai mari, cum ar fi schimbarea locului de muncă sau mutarea într-un loc nou.

Impactul individualizării

Procesul de individualizare poate fi provocator și uneori poate duce la frământări și conflicte pentru unii oameni. Suprimarea sau negarea sinelui autentic poate, totuși, duce la suferință și probleme cu identitatea de sine.

O individualizare slabă poate duce la o serie de probleme. Unele dintre acestea includ:

  • Anxietate
  • Depresie
  • Lipsa de limite
  • Lipsa conștiinței de sine
  • Satisfacție scăzută cu viața cuiva
  • Valoare de sine scăzută
  • Probleme cu motivația și stabilirea obiectivelor
  • Slabă luare a deciziilor
  • Stima de sine slaba
  • Îndoială de sine

Copiii care nu dezvoltă un sentiment sănătos de sine pot deveni deprimați ca adulți sau au o criză existențială. Se pot întreba de ce au ales cariera pe care au făcut-o sau soțul pe care îl au și se întreabă dacă ar trebui duce un anumit stil de viață. Au făcut aceste alegeri în mod conștient sau pur și simplu au ascultat ceea ce le-au spus alții (și anume părinții lor) să facă?

Individuarea este importantă nu numai în dezvoltarea unei identități sănătoase, ci și în dezvoltarea unor relații sănătoase. Dacă oamenii nu sunt siguri ce vor, pot căuta relații care nu au granițe și sprijin adecvate. S-ar putea să se simtă incapabili să-și urmărească propriile interese și obiective și, în schimb, merg pur și simplu cu ceea ce alții vor să facă.

Cum să faci față

Fie că aveți de-a face cu un adolescent rebel, fie că vă luptați să reveniți în legătură cu adevăratul vostru sine, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă ajuta să faceți mai ușor față.

Este important ca părinții să permită copiilor să treacă prin procesul de individualizare. În timp ce părinții ar putea dori ca copiii să trăiască la fel ca ei sau să îmbrățișeze aceleași valori pe care le au, ei trebuie să recunoască și să respecte faptul că copiii lor sunt indivizi unici, cu propriile căi în viață.

Dacă ai încredere în abilitățile tale parentale și că ai dat copilului tău o bună bază morală, atunci fii sigur că copilul tău va ieși bine, chiar dacă viața lor nu seamănă în niciun fel cu a ta.

Creați un spațiu sigur pentru explorare

Pentru părinți, oferiți copiilor dvs. securitate, spațiu și sprijin pentru a încerca lucruri noi. Pentru adulții care doresc să reafirme sau să reintegreze părți ale identității lor, lucrați la încercarea de lucruri noi înainte de a face schimbări drastice de viață. De exemplu, căutarea de noi prietenii, încercarea de noi hobby-uri sau explorarea de locuri noi poate fi o modalitate de a testa modificările pe care ați putea dori să le faceți în viața voastră.

Luați în considerare terapia

Psihoterapia poate fi o modalitate utilă de a aborda problemele legate de individualizare, deoarece implică analiza și descoperirea lucrurilor despre tine și relațiile tale cu ceilalți. Lucrând cu terapeutul dvs., puteți înțelege mai bine cum dinamica familiei, caracteristicile personalității și alte influențe ar fi putut juca un rol în individualizare.

În terapie, veți putea:

  • Învață să-ți exprimi sentimentele
  • Identificați gândurile negative
  • Exersează comunicarea dorințelor și nevoilor tale
  • Dezvoltă abilități care te vor ajuta să-ți exprimi identitatea
  • Tratați problemele de bază cu stresul, anxietatea, depresia sau alte probleme de sănătate mintală
Cele mai bune 9 programe de terapie online Am încercat, testat și scris recenzii imparțiale ale celor mai bune programe de terapie online, inclusiv Talkspace, Betterhelp și Regain.

Recunoașteți că este normal

Când să intervină

Există momente în care părinții pot avea nevoie să intervină în timpul procesului de individualizare dacă adolescenții și tweens se angajează în comportamente periculoase sau distructive. Se știe că adolescenții își asumă riscuri pe măsură ce se dezvoltă în oameni independenți. Deși este important ca părinții să respecte diferențele dintre copiii lor și ei, nu este neapărat o idee bună să îi oferiți copilului dvs. prea multă libertate în acest timp.

Spuneți-le că respectați faptul că devin adulți, dar că nesăbuința la vârsta lor are consecințe din lumea reală care îi pot afecta pentru tot restul vieții.

Dacă copilul dumneavoastră prezintă semne de experimentare cu droguri sau alcool, nu faceți acest lucru până la individualizare. E timpul să intervenim.

Stabiliți limite pentru copii, chiar dacă aceștia sunt supuși procesului de individualizare. Copiii își pot găsi sentimentul de sine fără a recurge la droguri, alcool, promiscuitate sau alte comportamente care îi pun în pericol.

Ca adult, există și momente în care ar trebui să căutați ajutor dacă individuația contribuie la comportamente riscante. Dacă aveți simptome ale unei boli mintale, cum ar fi depresia sau anxietatea, este important să discutați cu medicul dumneavoastră. Astfel de condiții se pot agrava în timp, astfel încât abordarea lor timpurie vă poate ajuta să faceți față și să vă întoarceți pe drumul cel bun.

Dacă utilizați mecanisme de gestionare nesănătoase pentru a face față problemelor de identitate, inclusiv consumului abuziv de alcool sau substanțe, contactați un profesionist din domeniul sănătății mintale pentru asistență. Vă pot ajuta să înțelegeți motivele pentru care s-ar putea să vă luptați și să vă ajute să învățați noi modalități de a face față atunci când vă simțiți necăjiți.

Un cuvânt de la Verywell

Individuarea este un proces critic în timpul dezvoltării, în special în adolescență, când adolescenții și tinerii adulți încep să își afirme propria identitate independentă și să stabilească un sentiment coeziv al sinelui. Asta nu înseamnă că procesul se încheie odată ce o persoană ajunge la maturitate. Individuarea este un proces pe tot parcursul vieții, iar simțul dvs. de sine poate continua să se adapteze și să crească pe măsură ce aveți experiențe noi.