Psihologia copilului este una dintre numeroasele ramuri ale psihologiei. Această ramură specială se concentrează pe mintea și comportamentul copiilor de la dezvoltarea prenatală până la adolescență. Psihologia copilului se ocupă nu numai de modul în care copiii cresc fizic, ci și de dezvoltarea lor mentală, emoțională și socială.
Istorie și dezvoltare
Din punct de vedere istoric, copiii erau adesea priviți pur și simplu ca versiuni mai mici ale adulților. Când Jean Piaget a sugerat că de fapt copiii gandeste diferit decât adulții, Albert Einstein a proclamat că descoperirea a fost „atât de simplă încât numai un geniu s-ar fi putut gândi la ea”.
Astăzi, psihologii recunosc că psihologia copilului este unică și complexă, dar mulți diferă în ceea ce privește perspectiva unică pe care o iau atunci când abordează dezvoltarea.
Experții diferă în răspunsurile lor la unele dintre întrebările mai mari din psihologia copilului, cum ar fi dacă experiențele timpurii contează mai mult decât cele ulterioare sau dacă natura sau îngrijirea joacă un rol mai mare în dezvoltare. Deoarece copilăria joacă un rol atât de important în restul vieții, nu este de mirare de ce acest subiect a devenit atât de important în psihologie, sociologie și educație.
Experții se concentrează doar asupra numeroaselor influențe care contribuie la dezvoltarea normală a copilului, dar și asupra diferiților factori care ar putea duce la probleme psihologice în timpul copilăriei. Stima de sine, școala, părinții, presiunile sociale și alte subiecte sunt toate de un interes extraordinar pentru psihologii copiilor care se străduiesc să-i ajute pe copii să se dezvolte și să crească în moduri sănătoase și adecvate.
Contextele majore în psihologia copilului
Dacă sunteți ca majoritatea oamenilor, probabil că vă gândiți la factorii interni care influențează modul în care crește un copil, precum genetica și caracteristicile personale. Cu toate acestea, dezvoltarea implică mult mai mult decât influențele care apar din interiorul unui individ. Factorii de mediu precum relațiile sociale și cultura în care trăim joacă, de asemenea, roluri esențiale.
Există trei contexte majore pe care trebuie să le luăm în considerare în analiza psihologiei copiilor.
Context cultural
Cultura în care trăiește un copil contribuie cu un set de valori, obiceiuri, presupuneri comune și moduri de viață care influențează dezvoltarea pe toată durata vieții. Cultura poate juca un rol în relația copiilor cu părinții, tipul de educație pe care îl primesc și tipul de îngrijire a copiilor.
Context social
Relațiile cu colegii și adulții au un efect asupra modului în care copiii gândesc, învață și se dezvoltă. Familiile, școlile și grupurile de colegi reprezintă toate o parte importantă a contextului social.
Context socioeconomic
Clasa socială poate juca, de asemenea, un rol major în dezvoltarea copilului. Statutul socio-economic (adesea prescurtat ca SES), se bazează pe o serie de factori diferiți, inclusiv cât de mulți oameni au educație, câți bani câștigă, locul de muncă pe care îl dețin și unde locuiesc.
Copiii crescuți în gospodării cu un statut socioeconomic ridicat tind să aibă un acces mai mare la oportunități, în timp ce cei din gospodăriile cu un statut socioeconomic mai scăzut pot avea acces mai mic la lucruri precum îngrijirea sănătății, nutriție de calitate și educație. Astfel de factori pot avea un impact major asupra psihologiei copilului.
Amintiți-vă, toate aceste trei contexte interacționează constant. În timp ce un copil poate avea mai puține oportunități din cauza unui statut socioeconomic scăzut, relațiile sociale îmbogățitoare și legăturile culturale puternice pot ajuta la corectarea acestui dezechilibru.
Influențe esențiale
Psihologia copilului cuprinde o gamă largă de subiecte, de la influențele genetice asupra comportamentului până la presiunile sociale asupra dezvoltării. Următoarele sunt doar câteva dintre principalele subiecte esențiale pentru studiul psihologiei copilului:
- Dezvoltare cognitiva
- Influențele de mediu
- Roluri de gen
- Genetica
- Limba
- Dezvoltarea personalitatii
- Dezvoltare prenatală
- Creșterea socială
- Dezvoltarea sexuală
Psihologii copiilor, de exemplu, s-ar putea uita la setările și practicile de îngrijire a copiilor care conduc la cele mai bune rezultate psihologice sau ar putea lucra cu copiii pentru a-i ajuta să dezvolte mentalități de creștere.
Psihologii copiilor se pot specializa în a-i ajuta pe copii să facă față problemelor specifice de dezvoltare sau pot adopta o abordare mai generală. În ambele cazuri, acești profesioniști se străduiesc să îi ajute pe copii să depășească potențialele probleme și să crească în moduri care duc la rezultate sănătoase.
Un cuvânt de la Verywell
Înțelegerea a ceea ce îi face pe copii să bifeze este o sarcină enormă, astfel încât studiul psihologiei copilului este atât amplu, cât și profund. Scopul este de a studia numeroasele influențe care se combină și interacționează pentru a ajuta copiii să devină aceștia și să folosească acele informații pentru a îmbunătăți părinții, educația, îngrijirea copiilor, psihoterapia și alte domenii axate pe beneficiul copiilor.
Având o înțelegere solidă a modului în care copiii cresc, gândesc și se comportă, părinții și profesioniștii care lucrează cu copiii pot fi mai bine pregătiți pentru a-i ajuta pe copii în grija lor.